Locuitorii orașului Taraclia sunt așteptați duminică, 17 mai, la urne pentru a-și alege noul primar. În cursa electorală au fost înregistrați șapte pretendenți la funcție.

Patru dintre aceștia sunt candidați independenți: Natalia Vasilevscaia, Vasile Gaidarji, Alexandr Borimecicov și Nicolai Garanovschi. De asemenea, pentru fotoliul de primar vor concura Ecaterina Iacobceac, desemnată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Oleg Cosîh, reprezentantul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, și Andrei Lambru, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate.

Alegerile locale noi sunt organizate după ce fostul primar al Taracliei, Veaceslav Lupov, a demisionat în data de 3 decembrie 2025, înainte de expirarea mandatului.

Tot la 17 mai, alegeri locale noi vor avea loc în alte nouă localități din țară: satul Costești și comuna Ruseștii Noi din raionul Ialoveni, satul Mașcăuți din raionul Criuleni, comuna Sărătenii Vechi din raionul Telenești, municipiul Orhei, satul Topala din raionul Cimișlia, satul Copceac din UTA Găgăuzia, satul Plop din raionul Dondușeni și comuna Frumușica din raionul Florești.

În aceeași zi vor fi organizate și referendumuri locale privind revocarea primarilor din satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, comuna Sadîc, raionul Cantemir, și satul Cristești, raionul Nisporeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegere primar #alegeri #scrutin #Taraclia

Autoritățile Republicii Moldova sunt pe deplin angajate în identificarea unei soluții pașnice pentru regiunea transnistreană, însă cea mai mare piedică în calea reglementării conflictului rămâne prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul țării. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu într-un interviu acordat presei din Ungaria, în care a vorbit despre perspectivele integrării europene, reintegrarea țării și amenințările generate de ingerințele Rusiei, transmite MOLDPRES.

Șefa statului a precizat că autoritățile întreprind măsuri pentru reintegrarea economică a regiunii transnistrene și se consultă cu Uniunea Europeană și statele membre pentru identificarea unei soluții pașnice.

„Suntem foarte angajați în identificarea unei soluții pașnice, însă cel mai mare impediment rămâne prezența ilegală a trupelor ruse. Trebuie să soluționăm această problemă pentru a putea începe procesul de reglementare politică a conflictului. Lucrăm în acest sens, ne consultăm cu Uniunea Europeană și colaborăm cu statele membre”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a menționat că situația din regiunea transnistreană s-a schimbat după începutul războiului din Ucraina, în special din cauza înrăutățirii situației economice și a reducerii sprijinului oferit de Rusia. În aceste condiții, tot mai mulți locuitori ai regiunii vin pe malul drept al Nistrului pentru a munci și a obține cetățenia Republicii Moldova.

„Tot mai mulți oameni vin în restul Republicii Moldova pentru a munci și pentru a obține cetățenia Republicii Moldova, deoarece consideră că este mai sigur să fie cetățeni ai Republicii Moldova decât ai Rusiei sau ai așa-numitei regiuni transnistrene”, a afirmat șefa statului.

Referindu-se la posibilitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără soluționarea prealabilă a conflictului transnistrean și a situației din Găgăuzia, Maia Sandu a subliniat că cele două regiuni au particularități diferite. În opinia sa, Găgăuzia nu poate determina decizia întregii țări privind integrarea europeană.

Președinta a explicat că nivelul mai redus de susținere a integrării europene în autonomie este influențat de propaganda rusă. Autoritățile depun eforturi pentru a-i ajuta pe locuitori să-și păstreze limba, cultura și identitatea, iar tinerii și oamenii de afaceri înțeleg tot mai bine avantajele apartenenței Republicii Moldova la Uniunea Europeană.