După lansarea fondului „Împreună”, prin care regimul de la Tiraspol a încercat să adune bani pentru plăți sociale, transnistrenii par să ia în zeflemea administrația separatistă. Aceștia donează sume extrem de mici, începând cu 1 ban.

De luni, când s-a anunțat crearea portalului pentru donații, 4 persoane au donat câte un ban, altele 3 – mai puțin de o rublă, iar încă 13 – sub 100 de ruble.

Mai generos a fost holdingul Sherif, deținut de Victor Gușan. Suma alocată de companie a fost de 100 de milioane de ruble, iar donația – intens mediatizată de presa afiliată puterii de la Tiraspol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alte companii care au donat sume mai mari au afilieri sau sunt reprezentanțele din regiune ale unor companii rusești.

Amintim că pretinsul guvern de la Tiraspol a anunțat pe 11 mai că lansează un sistem online de donații, pentru ca populația să poate contribui la buget și să nu fie blocată achitarea indemnizațiilor, salariilor, pensiilor și altor alocații sociale care, în mod normal, sunt finanțate din buget.

Pretinsul premier Alexandr Rosenberg declara, în context, că regiunea trece „prin una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa”. La lansarea fondului pentru donații, administrația autoproclamată acuza Chișinăul de presiuni, invoca creșterea prețurilor și dificultăți cu plățile bancare.

#donatii #fond #pensii #plăți sociale #Transnistria

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.