Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Schimbări importante la admiterea în universități: Ministerul Educației introduce noi reguli

12 Mai 2026, 12:50
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
12 Mai 2026, 12:50 // Societate //  Daniela Baranovschi

Începând cu sesiunea de admitere din acest an, candidații la studiile de licență în domeniul Științelor Educației vor trebui să obțină o medie minimă de 7. Aceeași condiție va fi aplicată și pentru admiterea la master, la toate programele de studii. Prevederea se regăsește în modificările la Regulamentul-cadru privind admiterea în învățământul superior pentru anul universitar 2026–2027. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) precizează că schimbarea are drept scop creșterea nivelului de pregătire al viitorilor profesori și consolidarea prestigiului studiilor universitare.

Printre principalele noutăți se numără și planificarea locurilor bugetare la programele de studii la distanță, destinate persoanelor cu dizabilitate severă sau accentuată, care nu pot participa fizic la cursuri.

Alte modificări vizează domeniile STEAM – Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică. La repartizarea locurilor bugetare pentru aceste programe, prioritate vor avea absolvenții profilului real. Prin această măsură, MEC își propune să crească numărul specialiștilor în domenii strategice și să susțină dezvoltarea sectoarelor inovative și digitale.

De asemenea, a fost majorat numărul locurilor cu destinație specială pentru tinerii din stânga Nistrului și municipiul Bender, care vor putea participa atât la concursul separat pentru aceste locuri, cât și la concursul general de admitere.

În același timp, tinerii din diaspora moldovenească vor beneficia în continuare de o cotă separată de admitere la universitățile din Republica Moldova. Aceștia vor putea participa și la concursul general pentru locurile bugetare sau cu taxă, având mai multe oportunități de acces la programele dorite.

Totodată, este instituită o cotă specială de locuri destinată candidaților de etnie romă. Locurile finanțate de la bugetul de stat vor fi acordate candidaților care au promovat concursul de admitere, dar au fost inițial clasificați pe locuri cu taxă, în funcție de media generală.

La fel ca în anii precedenți, cetățenii Ucrainei și ai României care nu vor obține un loc bugetar vor achita aceeași taxă de studii ca și cetățenii Republicii Moldova.

Procesul de admitere va rămâne integral online, prin platforma eadmitere.gov.md. Candidații vor putea aplica individual sau cu sprijinul comisiilor de admitere ale universităților, având posibilitatea de a participa concomitent la concurs în maximum trei universități și de a selecta până la trei programe de studii pentru fiecare instituție.

„markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling”>

O altă schimbare vizează confirmarea locului de studii: începând cu admiterea din 2026, actele în original vor putea fi depuse inclusiv prin intermediul unei persoane împuternicite electronic prin sistemul SIA MPower.

Admiterea în universități va începe la 27 iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!