Fermierii care au suferit pierderi din cauza secetei și arșiței la culturile de porumb și floarea-soarelui în anul 2025 vor primi despăgubiri din partea statului. Guvernul a aprobat alocarea a 50 de milioane de lei pentru sprijinirea agricultorilor afectați, cu condiția ca pierderile să fie de cel puțin 50%. Decizia a fost aprobată în ședința de miercuri, 13 mai, prin adoptarea regulamentului privind modul de acordare a mijloacelor financiare.

Sprijinul financiar va fi acordat sub formă de plată directă per hectar, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), iar cererile vor putea fi depuse la subdiviziunile teritoriale ale AIPA în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a regulamentului.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, până la 23 octombrie 2025 au fost înregistrate 792 de acte de constatare pentru peste 56.000 de hectare afectate de secetă. Cele mai afectate regiuni au fost Ștefan Vodă, Cahul, UTA Găgăuzia, Căușeni, Anenii Noi și Taraclia. În unele zone cantitatea de precipitații a fost de doar 20–35% din normă, un deficit considerat extrem pentru ultimii 20–30 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani fermieri #Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare #seceta

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.