Curtea de Conturi a identificat nereguli grave în gestionarea compensațiilor pentru energie electrică acordate populației prin Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Potrivit auditului, ministerul a administrat în 2025 peste 1,42 miliarde de lei din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, însă sute de milioane au fost transferate furnizorilor fără verificări suficiente și fără documente justificative complete, transmite Bani.md.

Raportul arată că ministerul a validat sumele cerute de furnizorii de energie prin simple mesaje electronice interne, fără suport documentar corespunzător și fără respectarea procedurilor obligatorii de control.

”Deși ministerul, potrivit cadrului normativ aplicabil, a întocmit documentele de plată pentru transferul mijloacelor financiare către conturile furnizorilor de energie electrică, acesta nu a asigurat instituirea și aplicarea unui mecanism de verificare a rapoartelor prezentate”, menționează auditorii.

Mai mult, între septembrie și noiembrie 2025 au fost achitate 244,6 milioane de lei în baza unor estimări prezentate de un furnizor de energie, fără verificarea consumului real și fără recalculul final al sumelor. Alte 2,9 milioane de lei au fost transferate în decembrie către doi furnizori fără acte justificative complete. Din acești bani, 400 de mii de lei au fost achitați unui furnizor fără solicitare de plată, chiar dacă exista deja o creanță de aproape 955 de mii de lei. Alte 2,5 milioane de lei au fost transferate în avans fără rapoarte de conciliere și fără confirmarea consumului real.

Auditorii avertizează că lipsa controalelor interne pune sub semnul întrebării corectitudinea datelor prezentate de furnizori și a banilor transferați din bugetul de stat. Din cauza acestor probleme, Curtea de Conturi spune că nu a putut confirma exactitatea unor tranzacții legate de compensațiile energetice, inclusiv pentru o sumă de 35,6 milioane de lei reflectată în rezultatul financiar al ministerului.

”Acordarea compensațiilor pentru costurile la energie electrică reprezintă o intervenție esențială a statului în sprijinul consumatorilor casnici și constituie un instrument important de politică socială”, se precizează în raportul CCRM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#compensații energie #Curtea de Conturi #Ministerul Muncii #nereguli financiare

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china