O zi de război costă aproximativ 450 de milioane de dolari pentru Ucraina, a declarat ministrul de externe Andrii Sibiga în cadrul unei conferințe.

Oficialul a precizat că impactul conflictului nu este doar financiar, ci și uman, aceasta fiind cea mai tragică „plată”.

„O zi de război costă Ucraina în jur de 450 de milioane de dolari. Mai mult, plătim cu sângele soldaților noștri. Prin urmare, aceasta este cea mai mare provocare pentru noi, pentru că plătim cel mai mare preț”, a spus oficialul ucrainean.

Totodată, ministrul de externe a subliniat că anul 2026 poate fi unul în care pacea poate fi atinsă.

„Acest an poate deveni unul decisiv pentru a atinge din nou pacea pentru noi”, a menționat Andrii Sibiga.

În acest sens, șeful diplomației ucrainene a evidențiat rolul Statelor Unite în eventualele negocieri cu Federația Rusă, subliniind că fără implicarea Washingtonului un proces real de pace nu este posibil.

„Nu cred, sau este nerealist să obținem un proces real de încheiere a eforturilor noastre de pace fără partea americană. Avem nevoie de implicarea lor, dar în paralel este nevoie și de influența și presiunea lor asupra Rusiei”, a conchis ministrul.

În septembrie 2025, Rada Supremă a Ucrainei a raportat că statul cheltuia aproximativ 172 de milioane de dolari zilnic pentru războiul cu Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cost #plan de pace #război Ucraina #victime

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.