În Bulgaria a început dezbaterea privind costurile pentru organizarea Eurovision 2027. Oficiali și economiști discută deja despre banii necesari și despre amploarea organizării unui astfel de eveniment. „Se deschide o nouă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision”, a declarat fostul ministru interimar al Finanțelor, Georgi Klisurskiel, transmite Antena 3 CNN.

Declarațiile sale arată că autoritățile sunt conștiente că organizarea concursului va necesita fonduri importante din partea statului și a instituțiilor, scrie Novinite.

Premierul Radev și conducerea Televiziunii Naționale Bulgare au transmis deja că Bulgaria va găzdui Eurovision în 2027. În același timp, au început discuțiile despre orașul care va organiza competiția. Sofia și Burgas și-au exprimat interesul, însă capitala este considerată favorită datorită infrastructurii mai bune.

Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este cel mai bine pregătit din punct de vedere tehnic și a indicat Arena 8888 drept o posibilă locație. „Sofia este cel mai bine pregătit oraș din Bulgaria”, a declarat el. Terziev a adăugat că municipalitatea poate organiza evenimente internaționale mari, dar decizia finală aparține statului.

Primarul a mai spus că un eveniment de asemenea dimensiuni are nevoie de coordonare între instituții și de planificare din timp. El a subliniat că beneficiile nu țin doar de turism, ci și de imaginea internațională a orașului și a Bulgariei.

Din punct de vedere financiar, Eurovision este cofinanțat, de obicei, de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării gazdă. Totuși, cea mai mare parte a cheltuielilor revine țării organizatoare. Banii vin, în general, din bugete publice, de la televiziunea națională, sponsori, vânzarea de bilete și alte activități comerciale legate de eveniment.

În Elveția, ediția din 2025, organizată la Basel, a avut un buget de aproximativ 38 de milioane de euro, iar costurile totale au fost estimate la aproximativ 65 de milioane de euro.

În Suedia, ediția din 2024 de la Malmö a costat aproximativ 28 de milioane de euro.

În Marea Britanie, ediția din 2023 de la Liverpool a implicat contribuții ale BBC, guvernului și autorităților locale, estimate între 23 și 32 de milioane de euro.

Pentru ediția din 2026, care va avea loc la Viena, în Austria, nu există încă cifre finale. Estimările anterioare arătau însă că doar costurile televiziunii publice ar putea depăși 30 de milioane de euro.

Economistul Mihail Kambarev, din formațiunea „Continuăm Schimbarea”, a vorbit și despre posibilele beneficii economice. El a spus că orașele care au găzduit Eurovision au câștigat din turism și din activitatea comercială. Potrivit acestuia, impactul economic poate ajunge de la zeci la sute de milioane de euro, în funcție de amploarea evenimentului și de numărul de vizitatori.

„În această seară, DARA nu a câștigat doar Eurovision. În această seară, DARA a făcut ceva mult mai important pentru Bulgaria”, a spus Kambarev. El a adăugat că evenimentul ar aduce vizibilitate internațională, atenție din partea presei și mai mulți turiști.

Oficialii din Sofia spun că orașul este pregătit pentru logistica unui eveniment de mari dimensiuni. În același timp, primarul din Burgas, Dimitar Nikolov, a anunțat că și orașul său vrea să găzduiască Eurovision. „Știu că Sofia va fi o gazdă excelentă, dar declar dorința categorică a orașului Burgas de a găzdui evenimentul. Vom face tot posibilul ca totul să fie perfect. Și va fi”, a transmis Nikolov.

Deocamdată, finanțarea rămâne principala întrebare. Totuși, pe baza exemplelor recente din Europa, Bulgaria ar trebui, cel mai probabil, să pregătească zeci de milioane de euro pentru organizarea Eurovision 2027. La această sumă s-ar putea adăuga bani din sponsorizări private și sprijin din partea televiziunii publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget Eurovision #Bulgaria #costuri organizare #Eurovision 2027

Americanii s-au îndrăgostit de „maxxing”, iar Dictionary.com l-a ales cuvântul anului 2026. Termenul vine de la „maximising” (a maximiza). Potrivit Dictionary.com, el „poate fi folosit singur sau adăugat la finalul oricărui cuvânt, pentru a arăta că faci ceva la maximum sau că îl îmbunătățești cât de mult poți”, scrie BBC.

Este o schimbare mare față de acum doi ani, când site-ul a ales cuvântul „demure” (discret, modest), după ce a analizat rețelele sociale, știrile și căutările din SUA. Anul trecut, cuvântul ales a fost „67”.

„Maxxing arată o cultură tot mai preocupată să scoată maximum din orice”, a spus Steve Johnson, directorul departamentului de lexicografie al Dictionary Media Group.

Dictionary.com a constatat că, în august 2026, termenul „maxxing” a apărut în mediul online de aproape 19 ori mai des decât în medie, pe lună, în 2025. Pe lista finală s-au mai aflat „affordability” (prețuri accesibile), „data centre” (centru de date), „odyssey” (odisee) și „unc”, prescurtarea de la „uncle” (unchi).

Pe rețelele sociale, mulți tineri sub 30 de ani din Generația Z și cei mai mici decât ei postează des despre cum fac „maxxing”, încercând să atingă perfecțiunea în tot felul de domenii.

Influencerii de fitness și sănătate vorbesc despre „proteinmaxxing” (cât mai multe proteine) și „fibermaxxing” (cât mai multe fibre). Cei care vor să doarmă cât mai bine spun că fac „sleepmaxxing”.

Influencerul Clavicular a strâns mii de urmăritori arătând cum face „looksmaxxing” extrem, adică încearcă să arate cât mai bine după un set de reguli stricte, mai ales în privința maxilarului, a ochilor și a corpului.