În Bulgaria a început dezbaterea privind costurile pentru organizarea Eurovision 2027. Oficiali și economiști discută deja despre banii necesari și despre amploarea organizării unui astfel de eveniment. „Se deschide o nouă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision”, a declarat fostul ministru interimar al Finanțelor, Georgi Klisurskiel, transmite Antena 3 CNN.

Declarațiile sale arată că autoritățile sunt conștiente că organizarea concursului va necesita fonduri importante din partea statului și a instituțiilor, scrie Novinite.

Premierul Radev și conducerea Televiziunii Naționale Bulgare au transmis deja că Bulgaria va găzdui Eurovision în 2027. În același timp, au început discuțiile despre orașul care va organiza competiția. Sofia și Burgas și-au exprimat interesul, însă capitala este considerată favorită datorită infrastructurii mai bune.

Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este cel mai bine pregătit din punct de vedere tehnic și a indicat Arena 8888 drept o posibilă locație. „Sofia este cel mai bine pregătit oraș din Bulgaria”, a declarat el. Terziev a adăugat că municipalitatea poate organiza evenimente internaționale mari, dar decizia finală aparține statului.

Primarul a mai spus că un eveniment de asemenea dimensiuni are nevoie de coordonare între instituții și de planificare din timp. El a subliniat că beneficiile nu țin doar de turism, ci și de imaginea internațională a orașului și a Bulgariei.

Din punct de vedere financiar, Eurovision este cofinanțat, de obicei, de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării gazdă. Totuși, cea mai mare parte a cheltuielilor revine țării organizatoare. Banii vin, în general, din bugete publice, de la televiziunea națională, sponsori, vânzarea de bilete și alte activități comerciale legate de eveniment.

În Elveția, ediția din 2025, organizată la Basel, a avut un buget de aproximativ 38 de milioane de euro, iar costurile totale au fost estimate la aproximativ 65 de milioane de euro.

În Suedia, ediția din 2024 de la Malmö a costat aproximativ 28 de milioane de euro.

În Marea Britanie, ediția din 2023 de la Liverpool a implicat contribuții ale BBC, guvernului și autorităților locale, estimate între 23 și 32 de milioane de euro.

Pentru ediția din 2026, care va avea loc la Viena, în Austria, nu există încă cifre finale. Estimările anterioare arătau însă că doar costurile televiziunii publice ar putea depăși 30 de milioane de euro.

Economistul Mihail Kambarev, din formațiunea „Continuăm Schimbarea”, a vorbit și despre posibilele beneficii economice. El a spus că orașele care au găzduit Eurovision au câștigat din turism și din activitatea comercială. Potrivit acestuia, impactul economic poate ajunge de la zeci la sute de milioane de euro, în funcție de amploarea evenimentului și de numărul de vizitatori.

„În această seară, DARA nu a câștigat doar Eurovision. În această seară, DARA a făcut ceva mult mai important pentru Bulgaria”, a spus Kambarev. El a adăugat că evenimentul ar aduce vizibilitate internațională, atenție din partea presei și mai mulți turiști.

Oficialii din Sofia spun că orașul este pregătit pentru logistica unui eveniment de mari dimensiuni. În același timp, primarul din Burgas, Dimitar Nikolov, a anunțat că și orașul său vrea să găzduiască Eurovision. „Știu că Sofia va fi o gazdă excelentă, dar declar dorința categorică a orașului Burgas de a găzdui evenimentul. Vom face tot posibilul ca totul să fie perfect. Și va fi”, a transmis Nikolov.

Deocamdată, finanțarea rămâne principala întrebare. Totuși, pe baza exemplelor recente din Europa, Bulgaria ar trebui, cel mai probabil, să pregătească zeci de milioane de euro pentru organizarea Eurovision 2027. La această sumă s-ar putea adăuga bani din sponsorizări private și sprijin din partea televiziunii publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget Eurovision #Bulgaria #costuri organizare #Eurovision 2027

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.