Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

POLITICO: Cine ar putea purta negocierile cu Putin? Variantele analizate la Bruxelles

18 Mai 2026, 18:28
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
18 Mai 2026, 18:28 // În Lume //  Realitatea.md

Europa se află sub o presiune majoră din cauza necesității de a prelua în mod independent o parte din procesul de negocieri privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul concentrării administrației lui Donald Trump asupra conflictului din Orientul Mijlociu.

În acest context, Uniunea Europeană a început să discute activ posibilitatea desemnării unui reprezentant special pentru negocierile de pace dintre Kiev și Moscova, potrivit Politico.

Sursa arată că atât Ucraina, cât și Rusia ar fi de acord ca Europa să aibă un reprezentant la negocieri, în locul unor formate colective sau grupuri de diplomați.

Problema unui negociator european separat a devenit mai relevantă după ce Statele Unite și-au mutat o parte semnificativă a resurselor diplomatice către Orientul Mijlociu și criza din jurul Iranului. În paralel, Washingtonul a început să reducă treptat sprijinul financiar pentru Ucraina, ceea ce ar putea duce la asumarea de către Europa a unui rol principal în negocieri.

Politico o indică pe șefa diplomației UE, Kaja Kallas, drept una dintre principalele candidate pentru acest rol. Aceasta s-a pronunțat anterior împotriva negocierilor directe cu Rusia, dar recent a admis posibilitatea unui format separat de discuții.

Săptămâna trecută, Kallas a sugerat că este pregătită pentru un astfel de rol.

„Cred că aș putea vedea capcanele pe care Rusia încearcă să le întindă”, a transmis Kaja Kallas.

Printre alte nume luate în calcul se află fostul cancelar german Angela Merkel, cu experiență în negocieri cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, dar asociată și cu eșecuri ale unor acorduri anterioare.

Este menționat și președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un diplomat puternic, însă apartenența Finlandei la NATO ar putea reprezenta o problemă pentru Moscova.

Un alt nume este fostul premier italian Mario Draghi, văzut ca o figură de compromis, fără o poziție clar pro-rusă sau excesiv de dură.

De partea ucraineană, ideea propunerii lui Vladimir Putin privind implicarea fostului cancelar german Gerhard Schroder a fost respinsă, iar ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sibiga, a ironizat situația, sugerând că Rusia ar putea propune „actori pro-ruși” precum Steven Seagal sau Gerard Depardieu.

Unele surse de la Kiev consideră că viitorul negociator ar trebui să aibă sprijinul Uniunii Europene, dar să nu reprezinte direct blocul comunitar, pe motiv că Vladimir Putin „nu are o încredere profundă” în UE.

În acest context, sunt discutate și alte nume, precum ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide sau ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar, care menține relații atât cu Occidentul, cât și cu Rusia.

Totuși, principalul obstacol în desemnarea unui negociator european nu ar fi poziția Rusiei sau a Ucrainei, ci lipsa unui consens între statele europene.

Amintim că, Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că atacurile rusești împotriva Ucrainei contrazic afirmațiile Moscovei privind pacea și a criticat ideea implicării lui Gerhard Schröder în eventuale negocieri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 17:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 17:20 // Slider //  Ana Panaguța

Peste 1,38 milioane de vehicule erau înmatriculate în Republica Moldova în 2025, față de aproximativ 1,17 milioane în 2022. Totodată, numărul accidentelor rutiere a crescut cu 10,4% într-un an, iar transportul public a înregistrat 333 de milioane de pasageri. Cifrele se regăsesc în nota de fundamentare a Strategiei naționale privind Sistemele de Transport Inteligente pentru perioada 2026-2035 supusă consultărilor publice, transmite IPN.

Datele sunt prezentate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în argumentarea necesității elaborării Strategiei. Documentul mai indică o creștere a presiunii asupra infrastructurii de transport, pe fondul majorării numărului de vehicule și al dependenței de transportul rutier.

Potrivit documentului, numărul pasagerilor transportați în 2025 a crescut cu 8,3% față de anul precedent. 65,2% au utilizat transportul electric, 34% – autobuzele și microbuzele, iar transportul feroviar a înregistrat 286,6 mii de pasageri, adică mai puțin de 0,1%.

Nota de fundamentare mai arată că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere a fost de 189 în 2025, în scădere față de 2024, când au fost 209. Aproximativ 48,66% dintre accidente s-au produs în mediul urban.

În transportul de mărfuri, volumul total transportat de întreprinderile de profil a ajuns la 20,2 milioane de tone în 2025, comparativ cu 19,7 milioane de tone în 2021. Transportul rutier a reprezentat aproximativ 87% din volumul total de mărfuri.

Strategia pentru perioada 2026-2035, prevede dezvoltarea unui sistem național de transport inteligent, bazat pe tehnologii digitale, senzori și schimb de date în timp real. Printre măsurile propuse se numără monitorizarea și dirijarea traficului, informarea călătorilor, optimizarea transportului public, gestionarea parcărilor, prevenirea accidentelor și coordonarea transportului de mărfuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!