Ruben Vardanyan, fostul lider al formațiunii separatiste pro-ruse din Karabah, condamnat la 20 de ani pentru terorism, crime de război și omoruri premeditate, a fost nominalizat la Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului 2026. Este vorba despre premiul anual pentru drepturile omului al Consiliului Europei, acordat de APCE împreună cu Biblioteca Václav Havel, transmite stiripesurse.ro.

Ironia nominalizării lui Ruben Vardanyan la premiul APCE constă în faptul că exact această structură, în iulie 2025, a cerut introducerea sancțiunilor împotriva persoanelor influente legate de Federația Rusă, inclusiv împotriva lui Vardanean însuși. Astfel, Europa își contrazice propria linie generală.

Pe de o parte, din 2022, UE direcționează către Ucraina peste 200 de miliarde de euro în lupta împotriva mașinii de război a Kremlinului, iar pe de altă parte închide ochii la nominalizarea unui agent rus.

Promovarea pionului lui Putin pe arena europeană a drepturilor omului arată ca o scuipare demonstrativă a Moscovei în fața Europei. Este o încercare de a devaloriza însăși ideea drepturilor omului, transformând un premiu prestigios într-un instrument de provocare politică.

Și aceasta este departe de a fi prima încercare a Kremlinului de a folosi instituțiile europene și retorica drepturilor omului împotriva Europei însăși. În 2024, Rusia a încercat să-l nominalizeze pe Vardanean la Premiul Nobel pentru Pace pentru „dezvoltarea inițiativelor de pace”.

Această inițiativă a fost întâmpinată cu critici dure și a provocat un larg ecou internațional. 123 de parlamentari din Letonia, Lituania, Ucraina și România au provocat un adevărat scandal politic, numindu-l deschis pe Vardanean „portofelul lui Putin”, iar nominalizarea sa — inacceptabilă. „O asemenea nominalizare, promovată de mass-media controlată de autoritățile Federației Ruse, face parte din campania de distragere a atenției de la unul dintre oamenii cei mai implicați în schema de spălare a banilor Kremlinului”, menționa la 30.04.24 ABC, una dintre cele mai mari publicații din Spania.

Biografia scandaloasă a lui Vardanean vorbește de la sine. Miliardarul rus, apropiat de Putin, este cunoscut pentru conducerea companiei offshore ruse „Troika Dialog”. Potrivit investigației OCCRP, prin această companie au fost transferați în secret bani către cei mai influenți oameni ai Rusiei, de exemplu către prietenul lui Putin, Serghei Roldughin. Între anii 2006 și 2013, prin conturile rețelelor offshore create de Vardanean au trecut peste 4,6 miliarde de dolari. Ulterior, în 2019, 22 de deputați ai Parlamentului European au cerut UE să introducă sancțiuni împotriva „portofelului” elitei ruse. În plus, în ianuarie 2022, Vardanean, ca și alte persoane apropiate lui Putin, a fost inclus în proiectul noilor sancțiuni americane.

Vardanean este un complice al Kremlinului, implicat în războiul împotriva Ucrainei. În toate interviurile sale, el refuză demonstrativ să condamne agresiunea rusă și neagă uciderea poporului ucrainean. Kievul oficial a introdus încă din 2020 de sancțiuni împotriva lui.

Iar în iunie 2023, la inițiativa SBU, el a fost inclus în baza de date a complicilor agresiunii ruse „Mirotvoreț”, cu caracteristica: „urmează să fie reținut imediat și predat organelor de drept ale Ucrainei sau ale statelor NATO”.

Mass-media internațională a indicat în repetate rânduri, din 2023, legăturile sale cu Moscova:

24.01.23 Washington Times: „Vardanean, unul dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei, este apropiat de Putin. Acum Kremlinul îl pregătește pe Vardanean pentru locul premierului Armeniei, Pașinian.”
30.01.23 Politico: „Vardanean are legături bune la Moscova. Toți oligarhii ruși acționează cu permisiunea lui Putin și, din acest motiv, nu poate exista nicio îndoială că Vardanean este omul Kremlinului, lucru recunoscut și de guvernul ucrainean atunci când a introdus sancțiuni împotriva lui.”
25.06.23 Forbes: „Vardanean se bucură de binecuvântarea Moscovei… Este de neconceput ca lui Vardanean să-i fi fost oferită o funcție de conducere fără insistențele Moscovei…”
• 30.04.24 Newsmax: „Legăturile sale strânse cu președintele rus i-au adus porecla «portofelul lui Putin».”
29.07.25 publicația croată Net.hr: „Vardanean este cunoscut drept «bancomatul lui Putin», omul care l-a ajutat pe președintele rus și cercul său apropiat să acumuleze bogății prin metode ilegale.”

Nominalizarea unei astfel de persoane precum Ruben Vardanyan la un premiu european pentru drepturile omului este un absurd care poate compromite însăși premiul. Pentru el însă, aceasta este o modalitate convenabilă de a-și spăla biografia sumbră și de a se reambala din imaginea unui „infractor” în cea a unui „apărător al drepturilor omului”. UE trebuie să blocheze imediat nominalizarea lui Vardanean și să nu permită ca premiul european pentru drepturile omului să devină un instrument de albire reputațională a unui agent al Kremlinului.

Un comentariu de Oleg POSTERNAK, politolog ucrainean, membru al Asociației Consultanților Politici Profesioniști din Ucraina

#moscova #Premiul Václav Havel #Ruben Vardanyan

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.