Pe data de 19 mai 2026, GLIA Impact Hub a organizat masa rotundă „Drumul spre UE: dialog pentru o economie pregătită”, un eveniment dedicat oportunităților, provocărilor și pașilor necesari pentru pregătirea mediului de afaceri din Republica Moldova în contextul integrării europene.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, ai societății civile și experți internaționali din Republica Moldova și România pentru un dialog aplicat privind pregătirea IMM-urilor pentru integrarea europeană, oportunitățile oferite de piața UE și lecțiile relevante din experiența României de aderare la Uniunea Europeană.

Agenda evenimentului a inclus două paneluri tematice dedicate experienței României de aderare la UE și priorităților actuale pentru pregătirea mediului de afaceri din Republica Moldova. Dialogul a reunit reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Ministerului Finanțelor, ai Agenției de Guvernare Electronică, ai Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenorialului, reprezentanți ai mediului de business și ai societății civile, inclusiv Asociația Businessului European (EBA), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Expert-Grup.

Discuțiile din cadrul evenimentului au evidențiat faptul că integrarea europeană reprezintă nu doar un proces politic, ci și o transformare economică profundă, care presupune adaptare, competitivitate și pregătire timpurie atât pentru instituțiile publice, cât și pentru mediul de afaceri. Participanții au discutat despre competitivitatea IMM-urilor, accesul companiilor moldovenești pe piața Uniunii Europene, instrumentele de sprijin disponibile pentru dezvoltarea și internaționalizarea afacerilor, precum și despre necesitatea consolidării cooperării dintre sectorul public și cel privat pentru construirea unei economii mai reziliente și pregătite pentru piața europeană.

În cadrul primului panel, experții din România au discutat „despre experiența României în procesul de aderare la Uniunea Europeană, lecțiile învățate și recomandările relevante pentru Republica Moldova.

„Experiența României arată că diferența dintre o aderare reușită și una costisitoare se face în deciziile pe care autoritățile le iau acum, nu mai târziu. Republica Moldova trebuie să instituționalizeze dialogul cu stakeholderii relevanți și să construiască capacitate administrativă pentru absorbția fondurilor europene înainte de aderare — România a pierdut miliarde în primii cinci ani din lipsa acestei pregătiri. Calitatea politicilor publice și viteza absorbției se decid în această etapă de pre-aderare, prin modul în care autoritățile construiesc relația cu mediul de afaceri și cu instituțiile europene. Tranziția de la statutul de beneficiar de asistență la cel de partener credibil de dialog nu se face după aderare — se construiește cu ani înainte, prin poziții documentate, expertiză tehnică și parteneriate strategice. Moldova știe ce o așteaptă. România nu a știut. Aceasta este diferența care poate schimba totul”, a declarat Ana-Maria ICĂTOIU, Președinta Executivă FICSIMM și Prim-vicepreședinte (OFA) România.

Participanții au discutat, de asemenea, despre necesitatea unei colaborări mai strânse între autorități, mediul de afaceri și societatea civilă pentru pregătirea IMM-urilor pentru piața UE, precum și despre importanța pregătirii timpurii pentru noile reguli, standarde și condiții de competitivitate pe care le presupune integrarea europeană.

Mihaela Gorban, Secretară generală adjunctă a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, a evidențiat importanța accelerării procesului de convergență economică cu Uniunea Europeană și a pregătirii mediului de afaceri pentru noile oportunități oferite de piața europeană.

„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării depune eforturi multidimensionale pentru a accelera convergența Republicii Moldova cu standardele europene și pentru a construi o economie europeană acasă — mai competitivă, mai predictibilă și mai atractivă pentru investiții. Integrarea graduală în Piața Unică Europeană este deja în desfășurare și generează beneficii concrete pentru economie și mediul de afaceri”, a menționat Mihaela GORBAN.

La rândul său, Mariana Rufa, Directoare executivă a Asociației Businessului European, a accentuat importanța dezvoltării unui ecosistem antreprenorial conectat la piața europeană și orientat spre competitivitate și inovare.

„Pregătirea pentru piața europeană înseamnă mai mult decât adaptare la reguli și standarde. Înseamnă construirea unei culturi antreprenoriale bazate pe colaborare, inovare și capacitatea de a valorifica oportunitățile oferite de integrarea economică europeană”, a declarat Mariana RUFA.

„Prin EUReady ne-am propus să aducem discuția despre integrarea europeană mai aproape de antreprenori. Credem că pregătirea pentru aderare trebuie să înceapă din timp, prin informare, dialog și conectarea IMM-urilor la experiențe și lecții învățate din statele care au trecut deja prin acest proces”, a declarat Mariana PLATON, Manager de proiect EUReady, GLIA Impact Hub.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EUReady – Sprijinirea IMM-urilor din Republica Moldova în accesarea piețelor UE și în pregătirea pentru o integrare economică mai aprofundată cu UE”, implementat de GLIA Impact Hub, cu sprijinul Programului Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Regatul Unit.

#dialog #experti #integrarea UE #mediu afaceri

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.