Profesorii de matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și limba și literatura română din instituțiile cu predare în limba rusă – domenii în care se înregistrează cel mai mare deficit de cadre didactice – vor beneficia de indemnizații majorate la angajarea în sistemul public de învățământ general. Pentru tinerii specialiști care aleg să predea în afara municipiilor Chișinău și Bălți, sprijinul financiar va crește până la 375.000 de lei, cu 100.000 de lei mai mult decât în prezent. În Chișinău și Bălți, indemnizația va constitui 300.000 de lei.

Măsura vizează creșterea atractivității profesiei didactice și reducerea deficitului de cadre în special în localitățile rurale. Suma va fi acordată diferențiat, în funcție de specialitate și zona de activitate, anunță Ministerul Educației și Cercetării.

Plata va fi efectuată în două tranșe: 50% după șase luni de activitate și restul de 50% după 18 luni lucrate efectiv. Noile prevederi vor intra în vigoare pentru tinerii specialiști repartizați după 1 iulie 2026.

Proiectul mai prevede debirocratizarea procesului de repartizare în câmpul muncii, termene mai clare pentru dosare și reguli actualizate privind transferurile între instituții, precum și măsuri pentru susținerea continuității profesionale a absolvenților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cadre didactice #chimie #fizica #indemnizatii #matematica #profesori

La Căinari începe povestea unuia dintre cei mai cunoscuți poeți ai spațiului românesc. În această casă, la 16 martie 1888, s-a născut Alexei Mateevici – cel care avea să rămână în memoria generațiilor drept autorul poemului „Limba noastră”, devenit în 1995 imnul Republicii Moldova.

Astăzi, locuința în care și-a petrecut primii ani de viață adăpostește Casa-Muzeu „Alexei Mateevici”, inaugurată în anul 1968, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea poetului. În cele cinci săli expoziționale sunt păstrate fotografii, documente, ediții vechi ale operelor sale, obiecte de epocă și lucrări de artă inspirate din viața și creația lui Mateevici. În curtea muzeului se află monumentul poetului, iar alături poate fi văzută troița ridicată în memoria sa.

Câțiva ani mai târziu, familia Mateevici s-a mutat la Zaim, localitatea care avea să-i fie poetului casă în anii copilăriei și ai adolescenței.

La aproximativ 70 de kilometri de Chișinău, casa din Zaim păstrează și astăzi atmosfera în care a crescut viitorul poet. Transformată în muzeu în anul 1988, cu ocazia centenarului nașterii sale, aceasta adăpostește peste 7.000 de piese de patrimoniu – de la fotografii și documente, până la cărți rare, mobilier și obiecte de uz casnic din secolul al XIX-lea.

Expoziția este organizată în șase săli. Unele sunt dedicate vieții și operei lui Mateevici, iar altele recreează universul familiei sale. Printre cele mai cunoscute spații se numără sala „Limba noastră”, dedicată poemului care avea să devină imnul Republicii Moldova.

Un loc aparte este și „Masa Tăcerii”, unde se păstrează țărână adusă de pe mormintele unor mari clasici ai literaturii române, dar și de pe mormintele părinților poetului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a trăit doar 29 de ani, Alexei Mateevici a lăsat în urmă o moștenire culturală valoroasă. Astăzi, casa din Căinari, unde s-a născut, și cea din Zaim, unde a copilărit, spun împreună povestea omului care a transformat dragostea pentru limba română într-un simbol al identității naționale.

#Alexei Mateevici #muzeu #poet