Cancelarul german Friedrich Merz a venit cu o propunere privind acordarea Ucrainei a unui nou statut special de „membru asociat” al Uniunii Europene, care ar permite Kievului să beneficieze de mai multe drepturi și garanții înainte de aderarea deplină la blocul comunitar.
În ceea ce privește alte țări candidate, Merz a menționat că va propune un plan separat pentru o integrare mai rapidă a statelor din Balcanii de Vest, precum și a Republicii Moldova.
Într-o scrisoare adresată liderilor UE, acesta a sugerat că Ucrainei i s-ar putea acorda statutul de „membru asociat”, care ar permite oficialilor ucraineni să participe la summiturile UE și la reuniunile ministeriale, însă fără drept de vot, citează presa germană.
Liderul german a propus, de asemenea, ca statele membre ale UE să își asume un „angajament politic” de a aplica clauza de asistență reciprocă a blocului în cazul Ucrainei, „pentru a crea o garanție substanțială de securitate”.
Propunerea are ca scop și facilitarea discuțiilor de pace inițiate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, printr-un angajament politic din partea statelor membre de a aplica și Ucrainei clauza de asistență reciprocă a UE.
„Extinderea UE este o necesitate geopolitică. În același timp, procesele de aderare durează mult timp. În consecință, sunt convins că avem nevoie de un nou impuls pentru Ucraina, precum și pentru țările din Balcanii de Vest și Moldova”, a declarat Merz.
Statutul special de „membru asociat” ar însemna mai multe drepturi și obligații decât cele pe care le primesc țările într-un proces normal de aderare.
În acest sens, Merz propune mai multe puncte, printre care participarea și dreptul de vot la reuniunile Consiliului Uniunii Europene și ale Consiliului European, precum și participarea fără drept de vot la Comisia Europeană și la Parlamentul UE.
Un alt punct prevede loc la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca „raportor adjunct”, considerat un fel de magistratură de rang inferior.
Merz recomandă și posibilitatea reducerii statutului în cazul în care Ucraina ar regresa în procesul de aderare sau în privința „valorilor fundamentale ale UE”. În mod similar, țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova ar trebui să primească semnale suplimentare privind potențiala lor aderare.
În domeniul securității, Merz propune ca Ucraina să își alinieze complet politica externă și de securitate la cea a UE. Totodată, statele membre ar trebui să își asume un angajament politic de a aplica și Ucrainei clauza de asistență reciprocă prevăzută la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul UE, „pentru a crea o garanție substanțială de securitate”.
Pentru a proteja acest cadru, Merz propune un mecanism de rezervă sau o clauză de confiscare în cazul încălcării valorilor fundamentale ale UE sau al unor eșecuri semnificative în negocierile de aderare.
Cancelarul recunoaște că propunerea ridică întrebări privind fezabilitatea politică, tehnică și juridică, însă consideră că acestea pot fi soluționate printr-o abordare constructivă.
„Scopul meu ar fi să ajung în curând la un acord și să înființez un grup de lucru dedicat pentru a stabili detaliile”, a scris Merz, adăugând că așteaptă discuții cu șefii de stat și de guvern și cu înalții reprezentanți ai UE.
Ucraina a depus cererea de aderare la UE în februarie 2022, iar o lună mai târziu a urmat și Republica Moldova. Ambele țări, în tandem, au primit statutul de candidate în iunie 2022. Ulterior, conferința interguvernamentală de deschidere oficială a avut loc în 2024, iar negocierile tehnice pe clustere au fost demarate în decembrie 2025.
