Federaţia europeană de gimnastică a ridicat toate sancţiunile dictate împotriva sportivilor din Rusia şi Belarus, legate de războiul din Ucraina, urmând astfel exemplul Federaţiei internaţionale de gimnastică (World Gymnastics), scrie Digi24.

Într-un comunicat difuzat duminică, European Gymnastics a precizat că comitetul său executiv a decis, în urma unui vot online, că sportivi din cele două ţări pot concura din nou cu efect imediat, purtând simbolurile lor naţionale, cum ar fi drapelele şi imnurile, scrie Agerpres.

„European Gymnastics va urma decizia World Gymnastics de a ridica toate restricţiile aplicabile participării Rusiei/Belarus, deoarece regulile ad-hoc ale World Gymnastics nu mai sunt în vigoare”, se arată în comunicat.

Decizia urmează să fie ratificată într-o adunare generală extraordinară online, care va avea loc „în curând”, a precizat organizaţia continentală.

World Gymnastics a ridicat luni sancţiunile dictate împotriva sportivilor din Rusia şi Belarus. Aceştia au fost excluşi din competiţiile internaţionale în februarie 2022, după invazia armatei ruse în Ucraina, iar apoi li s-a permis să participe ca sportivi neutri, după un proces strict de verificare, începând din 2024.

Gimnasta rusă Angelina Melnikova a câştigat anul trecut titlurile mondiale la individual compus şi la sărituri concurând sub drapel neutru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belarus #gimnastica #Rusia #sanctiuni #sportivi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.