Rusia a anunțat că va intensifica atacurile asupra Kievului și că noile lovituri vor viza centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare din capitala ucraineană. Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe al Rusiei, care a precizat că măsura vine ca reacție la un atac ucrainean cu drone asupra unui obiectiv din regiunea Lugansk ocupată de forțele ruse, notează adevărul.ro.

Moscova susține că ținta atacului ar fi fost un cămin studențesc, însă autoritățile ucrainene afirmă că imobilul distrus găzduia cartierul general al unității rusești de drone Rubicon.

Noile amenințări vin după unul dintre cele mai puternice atacuri lansate de Rusia asupra Ucrainei în acest an. În noaptea de 24 mai, forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului și altor regiuni ucrainene.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că bilanțul a ajuns la patru morți și 83 de răniți.

„A fost un atac masiv – 90 de rachete de diferite tipuri, dintre care 36 balistice. Au fost lansate și 600 de drone. Kievul a fost principala țintă”, a transmis liderul ucrainean.

Potrivit autorităților de la Kiev, mai multe clădiri rezidențiale, școli, o piață și infrastructuri civile au fost lovite în timpul bombardamentelor.

Publicația Kyiv Independent a relatat că peste 50 de rachete și aproape 700 de drone au fost lansate asupra capitalei ucrainene, într-unul dintre cele mai intense atacuri din ultimele luni.

Zelenski a cerut din nou sprijin internațional și consolidarea sistemelor de apărare aeriană, în special a celor antibalistice, avertizând că Rusia continuă să intensifice atacurile asupra infrastructurii civile și a orașelor ucrainene.

FOTO Ucraina, sub noi bombardamente: un mort și zeci de răniți, printre care un copil

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#razboi #Rusia #Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.