Deputatul fugar Ilan Șor cere să fie audiat în plenul Parlamentului, mâine, 20 august, când urmează să se desfășoare o ședință extraordinară, pentru a audia procurorul general, Alexandr Stoianoglo, pe dosarul privind „furtul miliardului”, cauză penală unde Șor a fost condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare, fapt pentru care a evadat din Moldova și se eschivează de răspunderea penală.

Într-o înregistrare video, Ilan Șor declară că este „singurul deținător de informații despre ceea ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat și cum poate fi soluționată problema privind recuperarea banilor sustrași de pe urma fraudei bancare, doar că nimeni nu vrea să-l asculte, deoarece tuturor le este convenabil”.

„Mă adresez președintelui Parlamentului să mi se ofere posibilitatea, prin videoconferință, să fiu audiat vineri pe tema miliardului. Poate fi o „luare de cuvânt” sau o altă formă care vă este comodă. Nu contează modul de organizare, pentru mine este important să auziți câteva aspecte. În primul rând, discursul meu va conține trei teze. Teza cu numărul unu: Ce s-a întâmplat cu adevărat? Teza cu numărul doi: De ce s-a întâmplat asta? Iar teza cu numărul trei este cea principală: Cum poate fi rezolvată această problemă, astfel încât banii să ajungă cât mai repede în buget?”, spune Șor, care a fost condamnat pentru „jaful secolului”.

Totodată, Șor încearcă să-și dea mare importanță și susține că audierile de vineri vor fi „în zadar”, deoarece „scopul acestora este cu totul altul decât rezolvarea problemei miliardului furat”.

„Din punctul meu de vedere, aceste audieri sunt în van, deoarece scopurile sunt clare. Rolul noii guvernări este de a demonstra că Stoianoglo este ineficient, iar Stoianoglo va spune că am rezolvat totul, că banii mai-mai vor fi recuperați, doar că cineva îi încurcă. Au trecut șapte ani. Niciun bănuț din banii furați din buget nu a fost returnat. Niciun infractor real nu a fost pedepsit. Șapte ani de farsă goală și de înșelăciune a oamenilor”, mai menționat Ilan Șor.

Amintim că, Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „Șor” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

Precizăm că, deși este fugar, Șor a fost ales pentru un nou mandat deputat în Parlament. Acesta continuă să apară la unele evenimente organizate de partidul său, sigur nu fizic, ci prin intermediul videoconferinței, practică pe care se pare că vrea să o implementeze și la nivel de Legislativ.

#audiere #ecran #Ilan Șor #parlament #videoconferinta

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.