Accesul real la justiție rămâne o provocare, iar responsabilitatea pentru această situație nu poate fi atribuită exclusiv sistemului judecătoresc. Aceasta este concluzia discuțiilor din cadrul emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, dedicată respectării drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova.

Invitații au menționat că, între timp, în țară au fost înregistrate progrese în domenii precum avocatura, notariatul și expertiza judiciară. Totodată, procesul de reformare a sistemului nu este încă finalizat, iar oamenii își pierd treptat încrederea în schimbări.

Olesea Doronceanu, adjuncta Avocatului Poporului, a declarat că, pe fundalul transformărilor din sistem, accesul la justiție rămâne una dintre principalele probleme semnalate în cererile adresate Oficiului Ombudsmanului.

„Există diverse bariere în accesarea sistemului de justiție. Unii nu pot elementar achita taxa de stat pentru a avea acces la serviciile justiției. Din cauza modificărilor care s-au operat la harta judiciară foarte mulți oameni nu mai au încredere în justiție, fiindcă pentru ei este dificil să se deplaseze fizic la sediul instanței… Se tergiversează examinarea cauzelor și avem foarte multe restanțe la executarea hotărârilor judecătorești, astfel încrederea cetățenilor în actul de justiție scade”, a afirmat Olesea Doronceanu.

Vanu Jereghi, directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, consideră încrederea în justiție începe de la prima interacțiune a cetățeanului cu polițistul de sector.

„Un polițist de patrulare se conduce de o bază normativă foarte îngustă în comparație cu un polițist de sector trebuie să cunoască dreptul civil, dreptul penal, dreptul administrativ și multe alte legislații. De obicei cei mai tineri sunt trimiși în prima linie fără experiență. Ar trebui să fie cineva mult mai înzestrat cu informații care să poată interveni rapid ca societatea să aibă încredere în acest polițist”, a explicat Vanu Jereghi.

În 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a înregistrat 468 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. O analiză publicată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova arată că CEDO a pronunțat anul trecut 48 de hotărâri împotriva Republicii Moldova.

Printre cele mai frecvente tipuri de violări constatate cele legate de justiție precum neexecutarea hotărârilor judecătorești, durata excesivă a procedurilor, lipsa accesului efectiv la instanță, nerespectarea principiului securității juridice și condițiile de detenție inumane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #drepturile omului #interviu #justitie

Procesul de votare în cele șapte localități din Republica Moldova, unde astăzi, 1 noiembrie, au loc alegeri locale noi și un referendum local, se desfășoară fără incidente, anunță Comisia Electorală Centrală (CEC).

Toate cele 12 secții de votare au fost deschise la ora 07:00. Potrivit CEC, în listele electorale de bază sunt înscriși peste 18.000 de alegători.

Până la ora 09:00, în localitățile unde se desfășoară alegeri locale noi, la urne s-au prezentat 408 alegători, ceea ce reprezintă 2,47% din numărul celor așteptați la vot.

În satul Delacău, raionul Anenii Noi, unde are loc un referendum local privind exploatarea resurselor minerale utile din intravilanul localității, au votat 39 de persoane, adică 2,26% dintre alegători.

Cetățenii care nu se pot deplasa la secția de votare pot solicita urna mobilă la domiciliu până la ora 14:00. Cererea trebuie să fie însoțită de un certificat medical.

Secțiile de votare vor rămâne deschise până la ora 21:00.

Amintim că alegeri locale noi pentru funcția de primar au loc în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Hăsnășenii Mari din raionul Drochia și satul Chirsova din UTA Găgăuzia.

Totodată, în satul Tomai din UTA Găgăuzia, alegătorii sunt chemați să aleagă o nouă componență a consiliului local, iar în Delacău, raionul Anenii Noi, se desfășoară referendumul local.