Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Tradiții care unesc două comunități: ansamblul din Iabloana păstrează cultura moldo-ucraineană

30 Mai 2026, 18:08
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
30 Mai 2026, 18:08 // Societate //  Realitatea.md

În satul Iabloana din raionul Glodeni, unde moldovenii și ucrainenii conviețuiesc de zeci de ani, muzica populară a devenit elementul care leagă generațiile. Deși localitatea nu dispune de o casă de cultură funcțională, ansamblul „Яблунева гілочка”, tradus „Crenguță de măr”, continuă să promoveze tradițiile și să le transmită mai departe tinerilor, scrie NordInfo.

Repetițiile se desfășoară într-o sală a gimnaziului din centrul satului, unde portul popular și cântecele tradiționale transformă spațiul într-un punct de păstrare a culturii locale.

„Dacă în Crenguță de Măr noi păstrăm tradițiile populare moldovenești, cântăm cântice populare, în ”Яблунева гілочка” ne amintim de rădăcinile noastre ucrainene, de bunei și străbunii noștri care au venit de acolo”, a spus Xenia Bogaci, membră a ansamblului.

Aceeași idee de continuitate culturală este împărtășită și de alți membri ai colectivului, care spun că activitatea lor este o formă de promovare a valorilor ambelor comunități.

„Foarte tare îmi plac tradițiile noastre, tradițiile vecinilor noștri ucraineni. Îmi place portul național, îmi place să promovez valorile noastre”, a adăugat Aurelia Gava, membră a ansamblului.

Pentru unii participanți, revenirea la tradiții a însemnat și o reconectare cu originile personale.

„Mama mea este băștinașă de aici și bunicii mei sunt de origine ucraineană. Iată de ce am hotărât să mă întorc la rădăcini, să-mi caut din nou rădăcinile. Sunt venită din diasporă. Am trăit mulți ani peste hotare și am hotărât să revin acasă, să-mi construiesc aici viața și să arăt copiilor mei cum am trăit eu în copilărie, cum am crescut, care sunt tradițiile noastre și care sunt valorile”, a menționat Anghelina Zîcu, membră a ansamblului.

Membrii spun că scopul principal este atragerea tinerilor către cultură și păstrarea obiceiurilor locale.

„Ne place să venim la repetiții și să ne ocupăm cu asta. În primul rând, ne place să cântăm, iar în al doilea rând, trebuie să păstrăm și să ne amintim de cultura și tradițiile poporului nostru”, a mărturisit Natalia Mișenco, membră a ansamblului.

„Noi suntem o familie – moldoveni cu ucraineni. Eu sunt al doilea an în acest ansamblu și sunt foarte fericită că mi-am trăit aici copilăria. Părinții mei au fost oameni muncitori. Înainte, lumea nu organizau ansambluri, nu se ocupau cu muzica, dar prășeau pe câmpuri, lucrau la câmp și cântau”, a povestit Elena Rotari, membră a ansamblului.

La nivel local, autoritățile susțin că diversitatea culturală contribuie la coeziunea comunității și la păstrarea identității etnice. În lipsa unei case de cultură funcționale, activitățile artistice sunt susținute prin colaborarea cu instituțiile din sat.

„Activez aici din 2019. Inițial, când am venit, deja nu mai activa niciun colectiv. Am venit cu inițiativa de a reînvia ceea ce a fost. Denumirea ansamblului „Яблунева гілочка”, ceea ce ar fi în traducere „Crenguță de măr”, a fost gândită împreună și cu membrii colectivului. Mergem la diferite festivaluri, mergem să promovăm cultura ucraineană și tradițiile de aici, din localitate. Totodată mai avem și o variantă moldovenească – „Crenguță de măr”, care cântă folclorul nostru moldovenesc”, a declarat Serghei Boian, directorul Căminului de Cultură Iabloana.

„O comună unde locuiesc 64% de ucraineni, o comună care promovează, susține tradițiile locale, istorice, cultura pe care o avem, moldovenească, ucraineană. Avem o casă de cultură care este într-o stare avariată, cu părere de rău, dar împreună cu administrația gimnaziului reușim să facem față. La moment, suntem în proces de construcție, de amenajare a unui studio profesionist de înregistrări”, a adăugat Aureliu Bodean, primarul comunei Iabloana.

În prezent, localitatea se pregătește de hramul satului și de cea de-a treia ediție a Festivalului Regional Ucrainean „Cultura care ne unește”, programat pentru 18 iulie. Evenimentul își propune promovarea dialogului interetnic, conservarea patrimoniului cultural și consolidarea coeziunii sociale în comunitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.