Curs valutar
  • EUR
    20.1960
    0.1887%
  • USD
    18.0644
    0.4379%
  • RUB
    0.2215
    -0.2257%
  • RON
    3.7799
    0.1455%
  • UAH
    0.3957
    0.4549%

Toate știrile

04 noiembrie 2026

Cetățenia rusă pentru transnistreni, un posibil instrument de recrutare militară, Igor Boțan

01 Iun. 2026, 14:15
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
01 Iun. 2026, 14:15 // Actualitate //  Realitatea.md

Decretul președintelui rus Vladimir Putin privind simplificarea acordării cetățeniei Federației Ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene poate implica și componenta militară, facilitând recrutarea tinerilor în structurile armate din regiune. Declarația a fost făcută de expertul Igor Boțan în cadrul dezbaterii publice „Apărarea concetățenilor și compatrioților: de la Hitler la Putin, prin regiunea transnistreană”, organizată de Agenția de presă IPN. Expertul menționează că explicația oficială oferită de Moscova, potrivit căreia măsura are un caracter umanitar, ascunde și alte obiective.

Igor Boțan a explicat că rotația militarilor ruși din Grupul operativ al trupelor ruse este practic imposibilă în actualele condiții, iar acordarea accelerată a cetățeniei ruse, în special tinerilor care ating vârsta majoratului, poate crea premise pentru recrutarea acestora în structurile armate locale și în contingentul militar rus din regiune, staționat ilegal în acest teritoriu al Republicii Moldova.

„Acest decret, din punctul meu de vedere, are și o altă dimensiune, legată de înrolarea în armata transnistreană și eventual în forțele rusești care mai sunt acolo. Oferirea pe bandă rulantă a cetățeniei, în special pentru adolescenți, la vârsta majoratului, înseamnă și o posibilitate de recrutare în aceste forțe militare”, a declarat Igor Boțan.

Igor Boțan a atras atenția și asupra consecințelor pe care le poate avea acceptarea cetățeniei ruse de către locuitorii regiunii. În opinia sa, odată cu obținerea cetățeniei, persoanele respective își asumă și obligații față de statul rus, ceea ce poate genera presiuni suplimentare asupra celor implicați în structurile de forță ale regimului separatist.

„Odată ce locuitorii din regiunea transnistreană acceptă cetățenia rusească, ei depun jurământ de loialitate față de statul rus. Dacă sunt înrolați în forțele armate și în structurile militare din regiunea transnistreană, exercitarea presiunilor asupra lor poate crește în mod dramatic”, a afirmat Boțan.

Totodată, expertul consideră că decretul apare într-un moment în care regiunea transnistreană se confruntă cu dificultăți economice și sociale tot mai mari. El susține că izolarea regiunii s-a accentuat după invazia rusă în Ucraina și închiderea segmentului transnistrean al frontierei ucrainene.

„Regiunea este într-un colaps economic și social, este tot mai depopulată, iar singura problemă majoră rămâne prezența ilegală a militarilor ruși”, a declarat expertul.

În cadrul dezbaterii, Igor Boțan a mai menționat că Republica Moldova și Uniunea Europeană promovează măsuri care urmăresc reintegrarea țării și apropierea de standardele europene. Potrivit lui, procesul este influențat și de faptul că tot mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene lucrează pe malul drept al Nistrului și participă la procesele electorale din Moldova.

„Pentru a dezamorsa pericolele care vin din partea Federației Ruse, Republica Moldova trebuie să fie pregătită. Această pregătire presupune eforturi de reintegrare a regiunii transnistrene prin metode pașnice și acceptabile pentru partenerii europeni. Procesul poate dura, însă, sub presiunea circumstanțelor actuale, observăm că tot mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene aleg să muncească pe malul drept al Nistrului și participă la alegerile din Republica Moldova. Lucrurile acolo se schimbă”, a declarat Igor Boțan.

Dezbaterea publică „Apărarea concetățenilor și compatrioților”: de la Hitler la Putin, prin regiunea transnistreană”, ediția a 62-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Nov. 2026, 19:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
04 Nov. 2026, 19:01 // Slider //  Vlada Ciorici

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice, scrie bani.md.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!