Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

FOTO Zece ani de la tragedia aviatică de la Haragâș: Omagiu adus celor patru eroi SMURD

02 Iun. 2026, 15:17
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Cătălina Boico
02 Iun. 2026, 15:17 // Actualitate //  Cătălina Boico

Astăzi, 2 iunie, se împlinesc zece ani de la tragicul accident aviatic produs în satul Haragâș, raionul Cantemir. Cu această ocazie, autoritățile au comemorat echipajul SMURD Iași, care au decedat în timpul unei misiuni de salvare.

Evenimentul comemorativ a reunit oficiali din Republica Moldova și România, reprezentanți ai autorităților publice, ai serviciilor de intervenție, colegi și rude ale victimelor, precum ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin și Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian Leon-Țurcanu, care au adus un omagiu celor patru membri ai echipajului.

La ceremonie a fost prezent și ministrul Sănătății, Emil Ceban, care a declarat că memoria eroilor SMURD rămâne vie atât în Republica Moldova, cât și în România, iar exemplul lor de profesionalism, curaj și devotament continuă să inspire generațiile de salvatori și cadre medicale.

„Astăzi comemorăm patru oameni care și-au dedicat viața salvării altora și care, în timp ce își îndeplineau misiunea, au făcut sacrificiul suprem. Nu exista pentru ei frontieră, oboseală sau teamă atunci când cineva avea nevoie de ajutor. Memoria lor și exemplul de umanitate pe care ni l-au lăsat rămân un reper pentru noi toți”, a declarat ministrul Sănătății.

Totodată, ministrul și-a exprimat recunoștința față de familiile îndurerate, colegii din cadrul SMURD Iași, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și profesioniștii din domeniul medicinei de urgență și al intervențiilor de salvare a vieții, care își desfășoară activitatea cu responsabilitate și dedicare.

Emil Ceban a evidențiat, de asemenea, importanța cooperării dintre Republica Moldova și România în domeniul medicinei de urgență, menționând că parteneriatul construit de-a lungul anilor reprezintă o expresie a solidarității și a angajamentului comun pentru protejarea vieții și sănătății oamenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că tragicul accident a avut loc pe 2 iunie 2016. Elicopterul SMURD Iași s-a prăbușit în apropierea localității Haragâș, în timp ce echipajul se afla într-o misiune de preluare a unui pacient din municipiul Cahul. Toți patru membri ai echipajului au decedat.

Cazul a marcat una dintre cele mai grave tragedii din istoria intervențiilor aero-medicale transfrontaliere dintre România și Republica Moldova. Victimele accidentului aviatic – pilotul Ilie Doru Gavril, copilotul Constantin Voicu Șocae, medicul Mihaela Dumea și paramedicul Adrian-Gabriel Sandu – au fost ulterior decorați post-mortem de președinții României și Republicii Moldova și declarați cetățeni de onoare ai municipiului Iași.

Memorialul din Haragâș rămâne locul unde, anual, este cinstită memoria salvatorilor.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.