Persoanele care falsifică date bancare, utilizează ilegal instrumente de plată electronice sau distribuie programe informatice destinate fraudelor financiare ar putea fi sancționate cu până la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 120.000 de lei. În cazul companiilor implicate în astfel de scheme, amenzile ar putea ajunge la 300.000 de lei, fiind aplicată și interdicția de a desfășura anumite activități.

Aceste prevederi se regăsesc într-un proiect elaborat de Ministerul Justiției, care propune modificarea Codului penal pentru a consolida combaterea fraudelor comise prin mijloace de plată fără numerar și pentru a adapta legislația la noile forme de escrocherii digitale, scrie BANI.MD.

Totodată, proiectul vizează fraudele comise prin carduri bancare, aplicații de plată, monedă electronică și alte instrumente digitale folosite pentru transferuri de bani. Autoritățile spun că actuala legislație nu mai acoperă toate metodele moderne prin care sunt sustrase date financiare sau sunt efectuate tranzacții ilegale.

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea infracțiunii de „generare ilegală” a instrumentelor de plată fără numerar. Este vorba despre crearea de carduri virtuale, date bancare sau alte instrumente electronice false capabile să funcționeze în sistemele de plată. Pentru asemenea fapte sunt prevăzute amenzi între 27.500 și 52.500 de lei, muncă neremunerată între 180 și 240 de ore sau până la cinci ani de închisoare. Pentru persoanele juridice, amenzile vor varia între 100.000 și 200.000 de lei.

De asemenea, vor fi sancționate și persoanele care cumpără, păstrează, transportă, distribuie sau pun la dispoziție instrumente de plată falsificate ori obținute ilegal. În aceste cazuri, pedepsele pentru persoane fizice pot ajunge la patru ani de închisoare sau amenzi între 65.000 și 12.000 de lei, iar companiile implicate riscă amenzi între 100.000 și 200.000 de lei și interdicția de a desfășura anumite activități.

Separat, proiectul introduce explicit pedeapsa pentru furtul cardurilor bancare sau al altor instrumente de plată fără numerar. Cei găsiți vinovați riscă amenzi între 57.500 și 67.500 de lei, muncă în folosul comunității sau până la trei ani de închisoare. În cazul persoanelor juridice, amenda poate ajunge până la 200.000 de lei, iar în formele agravante până la 300.000 de lei.

Ministerul Justiției propune și incriminarea producerii, vânzării sau distribuirii de programe informatice, echipamente și dispozitive create special pentru fraude bancare sau spargerea sistemelor de plată. Pentru aceste fapte sunt prevăzute amenzi între 42.500 și 67.500 de lei sau până la cinci ani de închisoare, iar companiile implicate pot fi sancționate cu amenzi între 100. 000 și 200.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sursa citată precizează că proiectul mai prevede extinderea măsurilor speciale de investigație. Procurorii și ofițerii de urmărire penală vor putea monitoriza tranzacții financiare și efectua achiziții de control inclusiv în dosarele privind fraudele cu mijloace de plată fără numerar.

#amenzi #escrocherii #inchisoare #persoane

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.