În Republica Moldova este valabil astăzi, 6 iunie, în intervalul orelor 13:00-23:00, cod galben de instabilitate atmosferică. Sunt prognozate ploi însoțite de descărcări electrice, izolat averse puternice, grindină și vijelii în rafale de până la 15–20 m/s.

În nordul țării sunt așteptate ploi puternice, cu temperaturi de până la +24°C pe timp de zi și +14°C noaptea. Vântul va sufla cu 27 km/h.

Și în sudul țării sunt prognozate ploi abundente. Temperaturile vor ajunge până la +28°C ziua și +18°C noaptea, iar vântul va bate cu aceeași intensitate ca în nord.

În centrul țării vor cădea, de asemenea, ploi puternice. Maximele vor fi de +26°C, iar minimele nocturne de +16°C.

Totodată, hidrologii au emis o avertizare hidrologică, în contextul precipitațiilor abundente. Acestea pot provoca scurgeri semnificative pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe unele râuri mici, cu risc de inundații locale, precum și creșteri ale debitelor și nivelurilor apelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Salvatorii îndeamnă cetățenii să evite deplasările și aflarea în spații deschise în timpul furtunilor și al descărcărilor electrice, precum și să suspende activitățile desfășurate în aer liber pe durata precipitațiilor și a intensificărilor de vânt.

De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să nu se adăpostească sub copaci, stâlpi de electricitate sau construcții deteriorate, care pot fi afectate de rafalele puternice de vânt. În schimb, aceștia sunt îndemnați să se refugieze în clădiri stabile sau în alte spații închise care oferă protecție. Totodată, șoferii sunt îndemnați să parcheze vehiculele în locuri sigure, departe de arbori, piloni și panouri publicitare.

IGSU avertizează și asupra pericolului reprezentat de firele electrice căzute la pământ în urma vântului puternic, recomandând evitarea apropierii sau atingerii acestora. Pentru a preveni eventualele incidente, cetățenii sunt sfătuiți să închidă geamurile și ușile locuințelor în timpul ploilor și al descărcărilor electrice, precum și să deconecteze aparatele electrice și electrocasnicele pentru a reduce riscul producerii scurtcircuitelor și incendiilor.

#meteorologi #Moldova #ploi puternice

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.