Cetățenii Armeniei au început să voteze, duminică, 7 iunie, în carul alegerilor parlamentare considerate cruciale pentru direcția strategică a țării. Miza scrutinului depășește competiția politică internă, opoziția prezentând votul drept un adevărat referendum asupra politicii promovate de premierul Nikol Pașinian, care urmărește reducerea dependenței de Rusia și consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite, scrie adevărul.ro.

Potrivit Bloomberg, rezultatul alegerilor va arăta dacă Pașinian va primi un nou mandat pentru continuarea procesului de reorientare a Armeniei către Occident, într-un moment în care relațiile dintre Erevan și Moscova traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 8:00 și se vor închide la ora 20:00, primele rezultate fiind așteptate încă din cursul serii. Pentru cele cel puțin 101 mandate din Adunarea Națională concurează 18 formațiuni politice. Pragul electoral este de 4% pentru partidele individuale, în timp ce alianțele electorale trebuie să obțină între 8% și 10% din voturi, în funcție de componența acestora.

Aproape 2,5 milioane de cetățeni au drept de vot. În viziunea opoziției, scrutinul reprezintă un test privind viitorul orientării externe a Armeniei și poziționarea sa între Moscova și partenerii occidentali.

Principalul favorit rămâne partidul de guvernământ „Contractul Civic”, condus de Nikol Pașinian. Printre adversarii săi se numără blocul „Armenia Puternică”, condus de miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian, și alianța „Armenia”, aflată sub conducerea fostului președinte Robert Kocearian.

Karapetian susține menținerea relațiilor strânse cu Rusia, principal furnizor de energie pentru Armenia și una dintre cele mai importante piețe pentru exporturile armenești.

În ultimii ani, Pașinian a promovat o apropiere accentuată de Occident și o distanțare progresivă față de Rusia, considerată mult timp principalul garant al securității Armeniei. Această schimbare de direcție a provocat nemulțumirea Kremlinului. În același timp, premierul este criticat pe plan intern de o parte a societății, care îl acuză că a făcut prea multe concesii în negocierile de pace cu Azerbaidjanul.

Sondajele de opinie indică un avans clar pentru „Contractul Civic”, creditat cu până la 32% din intențiile de vot. Pe locul al doilea se situează formațiunea pro-rusă „Armenia Puternică”, cu aproximativ 11%.

Premierul armean beneficiază și de susținere externă. Președintele american Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru Pașinian, liderul care a ajuns la putere în urma Revoluției de Catifea din 2018.

Pe fondul apropierii Erevanului de Uniunea Europeană, Rusia a început luna trecută să introducă restricții asupra unor importuri provenite din Armenia. Ca reacție, Bruxellesul a majorat sprijinul financiar acordat guvernului armean și a relaxat o parte dintre restricțiile comerciale aplicate produselor armenești.

În paralel, Armenia ar urma să joace un rol important într-un nou proiect de infrastructură regională. Coridorul de transport denumit „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” este conceput pentru a lega Azerbaidjanul de exclava Nahicevan. Implicarea Armeniei în administrarea acestui traseu ar crea pentru Statele Unite interese economice semnificative într-o regiune cu o importanță strategică majoră.

Înaintea alegerilor au apărut și acuzații privind o posibilă implicare a Moscovei în procesul electoral. Potrivit Reuters, surse din serviciile occidentale de informații și reprezentanți guvernamentali susțin că Kremlinul desfășoară campanii de dezinformare în favoarea candidaților pro-ruși și ar pregăti mobilizarea unui număr mare de cetățeni ruso-armeni pentru a participa la vot.

Mesajele transmise în ultimele luni de Moscova sugerează că Armenia nu mai poate continua politica de echilibru între Est și Vest. Restricțiile comerciale, presiunile energetice, campaniile informaționale și sprijinul acordat forțelor politice favorabile Kremlinului transformă actualul scrutin într-un test decisiv pentru influența Rusiei în Caucazul de Sud.

În acest context, alegerile parlamentare din Armenia sunt urmărite cu atenție atât la Moscova, cât și în capitalele occidentale, rezultatul lor urmând să influențeze echilibrul geopolitic din regiune pentru anii următori.

Șase candidați pro-ruși au fost arestați în Armenia cu o zi înainte de alegerile generale

În Armenia, agențiile de aplicare a legii au arestat șase candidați dintr-un partid de opoziție pro-rus înainte de alegerile generale . Reținerile au avut loc cu o zi înainte de începerea votului la nivel național, fără ca forțele de securitate să ofere motive oficiale, relatează Reuters , citând presa de stat armeană.

Toți cei reținuți sunt reprezentanți ai forței politice pro-ruse „Armenia Puternică”. Liderul acestei asociații, miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian (proprietarul marelui grup de companii Tashir, a cărui activitate este concentrată în Federația Rusă), se află în prezent în arest la domiciliu. El este acuzat că a cerut răsturnarea violentă a actualului guvern, dar oligarhul însuși respinge aceste afirmații, numindu-le persecuție exclusiv motivată politic.

Presiunea economică a Moscovei

Problema relațiilor viitoare cu Federația Rusă, considerată mult timp patronul tradițional al țării, a devenit o temă cheie a acestei campanii electorale. În ultimele săptămâni, Kremlinul a impus restricții severe asupra importului de bunuri armenești , implementând practic o blocadă economică. Acesta a fost un răspuns direct la apropierea guvernului armean de țările occidentale. Șansele electorale

Conform ultimelor sondaje sociologice, raportul de putere în ajunul votului arată astfel:

-Partidul de guvernământ al lui Pașinian, Contractul Civil, se află într-o conducere puternică, cu între 24 și 32% din voturi

-Partidul pro-rus „Armenia Puternică” se află pe locul al doilea, cu un sprijin cuprins între 6 și 11% din electorat.

Organizațiile societății civile armene și-au exprimat deja îngrijorări serioase cu privire la campaniile masive de dezinformare sponsorizate de Rusia pentru a influența rezultatele alegerilor. Cu toate acestea, Moscova a negat în mod tradițional orice amestec în afacerile interne ale altor state.

Nuanțe juridice

Agenția de știri de stat Armenpress a relatat că Comisia Electorală Centrală a țării a autorizat oficial organele de anchetă să inițieze urmăriri penale împotriva a șase candidați ai opoziției. Autoritățile de aplicare a legii nu au furnizat detalii suplimentare. Comitetul de Investigații al Armeniei, care a efectuat direct reținerile, s-a abținut, de asemenea, să comenteze presa sâmbătă.

Partidul Armenia Puternică, care pledează pentru menținerea unor legături economice și politice strânse cu Rusia și îl acuză pe Pașinian de provocarea unui război cu Moscova, nu a emis încă o declarație oficială cu privire la arestări. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a partidului a declarat cu o zi înainte că echipa era „pregătită pentru orice scenariu” în timpul votului.

Tensiunile din jurul opoziției au crescut pe parcursul săptămânii premergătoare alegerilor. Ministerul de Interne al Armeniei a declarat că a descoperit recent cel puțin 78 de cazuri de infracțiuni legate de alegeri și a reținut 44 de persoane.

În plus, vineri seară târziu, CEC a convocat o ședință de urgență pentru a examina un proces intentat de un alt grup de opoziție, care solicită interzicerea completă a participării partidului Armenia Puternică la alegeri, din cauza acuzațiilor de luare de mită a alegătorilor și finanțare ilegală a campaniei electorale. Cu toate acestea, comisia electorală a respins procesul la momentul respectiv.

Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a declarat că în prezent nu există niciun motiv pentru a organiza un referendum în țară privind alegerea între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică. Acesta a fost răspunsul său la apelul Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului de a supune această chestiune la vot național cât mai curând posibil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Armenia

Oficiali ai Pentagonului le-au cerut mai multor state NATO să-și tempereze discursul despre amenințarea Rusiei, considerând că unele declarații ale liderilor europeni afectează securitatea continentului, potrivit știrileprotv.ro.

Printre ţările care au primit mesaje prin care li se cerea să dea dovadă de reţinere în declaraţiile lor publice se numără Lituania, Letonia şi Estonia, au precizat aceste persoane, care au vorbit sub condiţia anonimatului. Nu se ştie dacă aceste mesaje, transmise în cadrul unor întâlniri bilaterale, au fost comunicate şi altor guverne europene.

Aceste solicitări americane vin în contextul în care administraţia Trump îşi reia eforturile de a exercita presiuni în favoarea unei soluţii negociate la războiul de amploare din Ucraina, care intră acum în al cincilea an. Această ultimă iniţiativă combină stimulente destinate Rusiei – în special o relaxare a sancţiunilor – cu presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să înceteze atacurile împotriva infrastructurii energetice ruse.

Întrebat pe această temă, un oficial al Pentagonului a declarat că „discuţiile private dintre aliaţi rămân confidenţiale. Prin urmare, nu vom face niciun comentariu cu privire la aceste afirmaţii”.

Printre comentariile care au atras atenţia oficialilor americani se numără remarci ale unor lideri europeni potrivit cărora Rusia ar fi încolţită şi ar recurge la măsuri din ce în ce mai disperate pe măsură ce invazia sa în Ucraina se împotmoleşte, a declarat una dintre aceste surse.

Elbridge Colby, „creierul” politicilor Pentagonului

Elbridge Colby (foto articol, centru), responsabil cu politicile la Pentagon, se număra printre oficialii americani care au transmis acest mesaj, au precizat sursele respective. Reuters nu a putut stabili care alţi oficiali au fost implicaţi. Niciuna dintre aceste surse, printre care se numără trei oficiali europeni şi un oficial american, nu a sugerat că această recomandare ar fi fost formulată într-un mod conflictual.

Mesajele americane reflectă o dezbatere în cadrul NATO cu privire la modul în care ar trebui abordată public ameninţarea reprezentată de o Rusie din ce în ce mai asertivă. Unii oficiali occidentali au susţinut că punerea accentului pe ameninţarea reprezentată de Moscova ar putea juca în favoarea Kremlinului, care, potrivit acestora, încearcă să semene frică şi să submineze sprijinul acordat Ucrainei.

Alţii consideră că guvernele europene trebuie să dea dovadă de transparenţă pentru a le arăta alegătorilor că sunt necesare sacrificii şi resurse pentru a ţine Moscova la distanţă. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Rusia pare să intensifice o campanie secretă de sabotaj pe întreg continentul. Rusia a negat că ar desfăşura o astfel de campanie.

Una dintre sursele apropiate dosarului a declarat pentru Reuters că Elbridge Colby i-a spus recent unui oficial baltic că nu trebuie să-i „provocăm” pe ruşi. Această persoană a precizat că Elbridge Colby a dat ca exemplu de retorică contraproductivă faptul că europenii sugerează public că Rusia este „încolţită ca un şobolan”.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal l-a calificat pe Putin drept „şobolan încolţit” la sfârşitul lunii septembrie, sugerând că liderul rus recurge la acţiuni de sabotaj în Europa, în timp ce Rusia se afundă din ce în ce mai mult în Ucraina.

SUA cere Europei „să nu facă zgomot”

„Vă ajutăm. Americanii sunt aici”, a declarat un alt oficial european, descriind mesajele private transmise recent de Pentagon. „Dar nu faceţi zgomot. Nu vă faceţi remarcaţi” – este mesajul transmis.

În cadrul unei alte întâlniri recente, Pentagonul a îndemnat o delegaţie estoniană să dea dovadă de „moderaţie” în comunicările sale, potrivit unei surse la curent cu această întâlnire, deşi aceasta nu a precizat dacă oficialii Pentagonului s-au plâns de o declaraţie anume.

Ministerele Apărării din Lituania, Letonia şi Estonia nu au răspuns la solicitările de comentarii, în timp ce NATO a refuzat să se pronunţe.

Unul dintre oficialii europeni a declarat că sfaturile Pentagonului, deşi cordiale, erau derutante, având în vedere că serviciile de informaţii din statele baltice nu au încetat, în ultimele luni, să minimizeze probabilitatea ca Rusia să pună la încercare clauza de apărare reciprocă ale NATO. Alte servicii de informaţii ale NATO, în schimb, au avertizat public că Rusia ar putea intensifica considerabil campania sa de sabotaj în viitorul apropiat.