Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a fost ținta unei farse telefonice realizate de prankerii ruși Vladimir Krasnov și Alexei Stolearov, cunoscuți sub numele „Vovan” și „Lexus”, care au mai vizat de-a lungul timpului numeroși oficiali europeni și internaționali. Unul dintre prankeri s-a dat drept ministrul de externe al Albaniei și a reușit să poarte o convorbire cu Gherasimov pe tema parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova. În discuție sunt abordate subiecte legate de stadiul procesului de aderare la Uniunea Europeană ȘI dinamica sprijinului politic din partea statelor membre. De asemenea, aceasta a menționat că Maia Sandu își exprimă îngrijorarea față de ritmul lent al evoluțiilor în acest sens.
În înregistrările apărute, Gherasimov face referire la faptul că procesul de aderare al Republicii Moldova și al Ucrainei ar fi unul complex și influențat de factori politici din interiorul Uniunii Europene, inclusiv de pozițiile unor state membre și de contextul electoral din unele țări europene. De asemenea, sunt menționate preocupări legate de ritmul negocierilor și de lipsa unor semnale clare privind calendarul de avansare.
„Sunt puțin îngrijorată că nu există informații concrete din Berlin. Noi speram foarte mult să vedem ceva la Summitul Comunității Politice Europene, apoi am aflat că cancelarul Merz nu va participa”, a spus Gherasimov.
Întrebată despre starea de spirit a Maiei Sandu, vicepremierul a menționat următoarele:
„Ea este, desigur, îngrijorată că lucrurile nu se mișcă atât de repede cum ne-am dori. Noi am vrut să vedem deschiderea oficială în mai, cel târziu în iunie”, a declarat Cristina Gherasimov.
Ulterior apariției materialului, Cristina Gherasimov nu a negat că discuția ar fi avut loc, însă a precizat că unele fragmente au fost scoase din context.
„Cu cât Republica Moldova avansează în parcursul său european, cu atât se intensifică și tentativele de manipulare ale Federației Ruse menite să compromită acest proces.În cazul materialului distribuit în spațiul public, este vorba despre fragmente scoase din context dintr-o conversație obișnuită, similară multor discuții telefonice pe care le am cu diplomați și parteneri europeni. Dintr-o discuție mai amplă au fost selectate, trunchiate și prezentate doar anumite secvențe, pentru a crea interpretări false și a prejudicia imaginea Republicii Moldova. Nu este întâmplător faptul că astfel de materiale apar înaintea unor evenimente importante pentru țara noastră, atunci când ne pregătim să deschidem oficial negocierile de aderare la UE. Scopul lor este să alimenteze confuzia și să submineze eforturile Republicii Moldova de aderare la UE”, a transmis aceasta.
Amintim că nu este pentru prima dată când prankerii ruși „Vovan” și „Lexus” ajung în atenția publică după astfel de acțiuni. În 2022, presa relata că și președinta Maia Sandu ar fi devenit victima unei farse telefonice, unul dintre aceștia dându-se drept prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal. Ulterior, în spațiul online a apărut o înregistrare a unei convorbiri în care aceștia ar fi discutat cu președinta Republicii Moldova, prezentându-se drept reprezentanți ai Guvernului Ucrainei.
În dialog au fost abordate mai multe subiecte legate de situația regională, inclusiv protestele organizate de Partidul Șor, evoluțiile din Transnistria și aspecte ce țin de securitatea energetică a Republicii Moldova. Președinția a respins atunci veridicitatea informațiilor, precizând că materialul video reprezintă o tentativă de manipulare de tip „deep fake”, susținând că declarațiile prezentate nu reflectă realitatea și că este vorba despre un trucaj realizat prin montaj audio-video.
Un caz similar a avut loc și în 2025, când Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, a devenit la rândul său ținta acelorași prankeri. Aceasta credea că discută cu șeful Biroului Național Anticorupție din Ucraina, Semen Kryvonos, și a vorbit despre motivele demisiei sale, susținând că președinta Maia Sandu i-ar fi solicitat personal să renunțe la funcție.
De asemenea, în 2015, „Vovan” și „Lexus” au fost implicați într-un alt caz similar, când au contactat oficiali de la Chișinău, inclusiv pe fostul președinte Nicolae Timofti și pe fostul ministru de interne Oleg Balan, folosind identități false pentru a obține discuții confidențiale.
De-a lungul timpului, „Vovan” și „Lexus”, au vizat numeroși lideri și oficiali internaționali, printre care Emmanuel Macron, Boris Johnson, Andrzej Duda și alții.
