Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a reținut pe fostul consilier al consiliului de supraveghere al băncii naționalizate „Sens Bank”, în cadrul dosarului de corupție „Midas”, în care este vizat și apropiatul președintelui Volodimir Zelenski, Timur Mindici.

Potrivit presei ucrainene, în înregistrările apărute în acest caz, Vasilii Veselîi ar fi discutat cu o altă persoană implicată în dosarul „Midas” despre modalități de obținere a controlului asupra uneia dintre cele mai mari companii petrochimice din Ucraina, „Karpatnaftokhim”.

În baza unei anchete din 2024, sunt descrise detalii privind modul în care, potrivit investigațiilor, ar fi fost orchestrată de la nivelul administrației prezidențiale ridicarea mandatului de arestare asupra companiei petrochimice, în schimbul unei posibile cedări gratuite a unor acțiuni și transferul ulterior al acestora către un intermediar.

În timpul anchetei din 2024, Veselîi a respins acuzațiile, susținând că nu ar avea legături cu administrația prezidențială și că ar fi vizitat sediul guvernamental doar pentru că „trăiește acolo”.

De asemenea, acesta a declarat că fratele său ar fi achiziționat o participație în compania „Karpatnaftokhim” din fonduri proprii.

Conform sursei din cadrul fiscului ucrainean, pe parcursul a 20 de ani, Andrii Veselîi ar fi obținut venituri oficiale de 1.874.323 de grivne, precum și 2.281.539 de grivne ca întreprinzător individual.

Cu toate acestea, el a devenit coproprietar al unuia dintre cele mai mari complexe petrochimice și chimice din Ucraina, cu o cifră de afaceri de miliarde de grivne.

Veselîi a negat, de asemenea, că ar fi deținut funcția de așa-numit „supraveghetor” la Sens Bank, precizând că ar fi activat acolo „în regim de voluntariat”.

Amintim că, pe 10 noiembrie 2025, Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a efectuat percheziții la domiciliile omului de afaceri Timur Mindici și ale fostului ministru al justiției, Herman Galușcenko. Mindici ar fi părăsit țara cu câteva ore înainte de percheziții.

Ulterior, pe 13 noiembrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a pus în aplicare decizia Consiliului Național de Securitate și Apărare de a impune sancțiuni împotriva lui Mindici, precum și împotriva lui Oleksandr Țurcman, de asemenea vizat în dosarul „Midas”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scandal de corupție în Ucraina: Zelenski sancționează apropiați implicați în frauda de 100 de milioane de dolari

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție în sectorul energetic. Sunt vizate companii de stat și oficiali de rang înalt

#coruptie #Midas #Ucraina

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.