O expoziție de vagoane cu genericul „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași” va fi inaugurată astăzi la ora 09:00 în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și la ora 08:30 în Piața Gării de Nord din Bălți.

Ajunsă la a patra ediție, expoziția are în acest an o semnificație specială, fiind organizată în contextul marcării a 85 de ani de la primele deportări staliniste din Basarabia. Evenimentul reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința celor deportați și amploarea represiunilor sovietice.

Expoziția abordează inclusiv episoadele de teroare din stânga Nistrului, precum Marea Teroare din anii 1937–1938, dar și perioada poststalinistă, evidențiind formele de represiune și rezistență până în 1989. De asemenea, este reflectată foametea din anii 1946–1947, considerată o metodă de teroare de stat, fiind marcată și împlinirea a 80 de ani de la revolta femeilor înfometate din primăvara anului 1946.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 6 iulie, zilnic, între orele 09:00 și 21:00, iar programul include și o serie de evenimente speciale.

Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii și Agenția Națională a Arhivelor, cu sprijinul mai multor instituții și organizații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deportati #expozitie #Ministerul Culturii #vagoane

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.