UE confirmă începerea negocierilor de aderare cu Moldova din 15 iunie, dar nu oferă nicio dată de aderare sau calendar concret, tot procesul fiind condiționat de “abordarea bazată pe merit”.
Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării europene, autoritățile avertizează că se intensifică și tentativele de dezinformare și manipulare din partea Rusiei, menite să afecteze parcursul european al țării.

În plan regional, liderii europeni discută la nivel înalt, inclusiv în contextul summitului G7 care va avea loc săptămana viitoare în Franța, posibile inițiative de relansare a negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, cu implicarea Statelor Unite și a Europei.

Pe plan de securitate, președinta Maia Sandu a avertizat asupra riscurilor aeriene, inclusiv din partea dronelor, subliniind necesitatea consolidării apărării naționale. În același timp, continuă dezbaterile interne dintre guvernare și opoziție privind dezvoltarea capacităților de apărare și interpretarea statutului de neutralitate al țării.

Șefa statului a mai menționat că, înainte de venirea la guvernare a PAS, pe teritoriul Moldovei s-ar fi produs componente destinate complexului militar al Rusiei. Presa din București relatează că șansele pentru formarea Guvernului Tomac sunt în scădere, pe fondul dificultăților de a obține o majoritate parlamentară stabilă și al negocierilor politice în desfășurare în București. Premierul desemnat Eugen Tomac propune un spațiu media comun între România și Republica Moldova pentru combaterea dezinformării și a influenței ruse.

Intrarea în negocieri cu UE apropie real R. Moldova de securitate sau rămâne doar politică? Are nevoie țara de garanții de securitate? Cât de expus este spațiul aerian al Moldovei, realist vorbind? Este fezabilă ideea producerii de drone și sisteme anti-dronă în Moldova?

Ce rol ar trebui să joace Europa și SUA în eventuale negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina? Va conta R.Moldova în negocierile de pace? R. Moldova își reafirmă sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei.

Concret, în ce poate consta acest sprijin: ce poate oferi real Moldova: financiar, logistic sau institutional. în condițiile în care propriile resurse sunt limitate? Ce ar trebui să fie prioritatea zero pentru securitatea R.Moldova în următorii 5 ani?

Criza politică de la București se adâncește, iar formarea unui guvern stabil pare incertă. În aceste condiții, cât de mult ar fi afectată relația strategică și proiectele comune bilaterale?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 12 iunie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării și fost deputat în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.