Economia Republicii Moldova a început anul 2026 cu o creștere modestă. Potrivit datelor preliminare publicate de Biroul Național de Statistică, Produsul Intern Brut (PIB) s-a majorat cu doar 0,4% în trimestrul I al acestui an comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deși indicatorul rămâne pe plus, ritmul de creștere este unul redus.

Industria și comerțul au ținut economia pe linia de plutire

Creșterea economică a fost susținută în principal de industria prelucrătoare, care a înregistrat un avans de 6,1%, contribuind cu 0,5 puncte procentuale la creșterea PIB. De asemenea, comerțul cu ridicata și cu amănuntul a avut o evoluție pozitivă, cu o majorare de 2,7%, generând un aport de 0,4 puncte procentuale.

Printre sectoarele care au impulsionat economia se mai numără:
producția și furnizarea de energie electrică și termică (+13,4%);
transportul și depozitarea (+6,6%);
sănătatea și asistența socială (+2,8%);
serviciile administrative și de suport (+14,3%);
agricultura (+4,6%).

Aceste domenii au compensat parțial pierderile din alte ramuri importante ale economiei.

Imobiliarele, IT-ul și construcțiile trag economia în jos

În contrast, unele dintre cele mai dinamice sectoare din ultimii ani au înregistrat scăderi semnificative. Cel mai mare impact negativ l-au avut tranzacțiile imobiliare, unde valoarea adăugată brută s-a redus cu 7,8%, diminuând PIB-ul cu 0,7 puncte procentuale. Totodată, sectorul informațiilor și comunicațiilor, unul dintre motoarele de creștere din ultimul deceniu, a scăzut cu 8,1%, contribuind negativ cu 0,7 puncte procentuale.

Construcțiile au înregistrat o contracție și mai accentuată, de 12,9%, ceea ce a redus PIB-ul cu 0,6 puncte procentuale.

Exporturile cresc, investițiile scad

Volumul exporturilor de bunuri și servicii a crescut cu 10,8%, contribuind cu 3,6 puncte procentuale la evoluția pozitivă a PIB. Și consumul populației a continuat să crească, cu 1,8%, ceea ce arată că gospodăriile casnice au rămas principalul motor al economiei.

În schimb, formarea brută de capital – indicator care reflectă investițiile în economie – a scăzut cu 3,9%. Această evoluție este considerată de economiști unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale, deoarece investițiile sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung și pentru crearea de noi locuri de muncă.

Creșterea importurilor cu 1,5% a avut, de asemenea, un efect negativ asupra PIB.

În comparație cu alte țări europene, Republica Moldova se situează sub media regională în ceea ce privește ritmul de creștere economică. În primul trimestru al anului 2026, PIB-ul a crescut cu:

5,8% în Danemarca;
3,3% în Polonia;
3,1% în Macedonia de Nord;
2,9% în Bulgaria;
2,5% în Turcia.

Media statelor din Uniunea Europeană a fost de 0,6%, ușor peste nivelul înregistrat de Republica Moldova. Totuși, Moldova a avut o performanță mai bună decât România, unde economia s-a contractat cu 1,5%, și decât Ucraina, care a raportat o scădere de 0,6%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza economica #economie #PIB

Peste 3.000 de camioane au traversat în ultimele 24 de ore punctele vamale ale Republicii Moldova, în ambele direcții. Traficul este în creștere din cauza exporturilor de cereale, a schimbării rutelor comerciale și a numărului mai mare de transporturi de mărfuri din Ucraina care tranzitează țara noastră, anunță Serviciul Vamal (SV).

Pentru a evita cozile la frontieră, autoritățile le recomandă transportatorilor să aleagă punctul de trecere în funcție de traseu și de tipul mărfurilor transportate. Cei care merg spre Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane goale pot opta, în funcție de itinerar, pentru punctele de trecere Cahul–Oancea sau Costești–Stânca.

În cazul camioanelor care transportă marfă, alegerea traseului depinde și de controalele necesare. De exemplu, dacă mărfurile trebuie să treacă prin verificări fitosanitare sau sanitar-veterinare, transportatorii trebuie să aleagă un punct vamal unde sunt disponibile aceste servicii. Totodată, prin Cahul–Oancea pot ieși din țară camioanele încărcate cu mărfuri ale companiilor care au statut de operator economic autorizat (AEO).

Pentru a reduce timpul de așteptare la Costești–Stânca, transportatorii pot folosi sistemul de programare electronică BQS. Acesta le permite să își planifice din timp plecarea de la depozit și sosirea la frontieră.

SV recomandă și folosirea sistemului NCTS, prin care declarația de tranzit poate fi completată și transmisă electronic înainte ca camionul să ajungă la frontieră. În acest fel, autoritățile vamale pot primi din timp informațiile necesare pentru pregătirea formalităților.

De asemenea, transportatorii pot depune în avans declarația sumară de intrare în Uniunea Europeană (ENS), inclusiv de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă au acces la sistemele informatice necesare. Această declarație este obligatorie pentru intrarea mărfurilor în UE și trebuie depusă separat de declarația de tranzit prin NCTS.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să își împartă cursele pe zile și intervale orare diferite și să verifice situația traficului înainte de plecare. De asemenea, pregătirea din timp a documentelor necesare poate grăbi trecerea frontierei.

SV menționează că ține legătura cu autoritățile din România pentru a coordona activitatea la punctele de trecere. În posturile cu trafic intens a fost suplimentat personalul, iar cele două părți caută soluții pentru a procesa mai repede camioanele și a folosi cât mai eficient infrastructura existentă.