În perioada 8–15 iunie, în Republica Moldova au fost confirmate două focare de pestă porcină africană la porci domestici, în localitatea Vadul lui Isac, raionul Cahul. Tot în aceeași perioadă, autoritățile au raportat și un caz de rabie la un câine în satul Lozova, raionul Strășeni.

În contextul acestor evoluții, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță implementarea unui nou concept de gestionare preventivă a riscurilor asociate pestei porcine africane. Acesta presupune evaluarea la nivel național a gospodăriilor nonprofesionale care dețin porcine, cu scopul de a reduce riscul de răspândire a bolii.

Potrivit ANSA, măsura are un caracter preventiv și informativ, fiind orientată spre sprijinirea proprietarilor de animale. În prima etapă, medicii veterinari vor vizita gospodăriile pentru a evalua condițiile de întreținere, pentru a oferi recomandări și pentru a identifica eventuale neconformități care pot fi remediate.

Instituția subliniază că obiectivul nu este sancționarea imediată, ci prevenirea focarelor și îmbunătățirea biosecurității la nivel de gospodărie. Proprietarii sunt încurajați să colaboreze cu medicii veterinari, să permită accesul acestora și să respecte normele de identificare și înregistrare a animalelor.

ANSA precizează că identificarea și înregistrarea porcinelor în exploatațiile nonprofesionale este gratuită și poate aduce beneficii, inclusiv posibilitatea de despăgubiri în cazul apariției unor boli sau pierderi, dar și comercializarea legală a animalelor.

Autoritățile atrag atenția că, în cazul în care proprietarii refuză cooperarea sau nu remediază neregulile constatate, vor fi aplicate măsuri prevăzute de Codul contravențional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #Cahul #focare #pesta porcina #rabie #Straseni

Scurgerea de date personale, care vizează aproximativ 750 mii de de IDNP-uri din Republica Moldova, ar putea deveni o armă în mâinile escrocilor. Deși informațiile compromise nu permit, în mod direct, golirea conturilor bancare sau transferul proprietăților, acestea pot fi utilizate pentru înșelătorii telefonice și fraude financiare, a avertizat șeful Centrului de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu la o emisiune de la Moldova 1.

Potrivit oficialului, incidentul cibernetic a vizat un volum mare de date de identificare, însă nu toate cele aproximativ 750.000 de înregistrări conțin și alte informații personale, precum certificate medicale, certificate de căsătorie sau documente asociate serviciilor publice.

„Pe lângă aceste 750 de mii de IDNP-uri sustrase, au fost, desigur, și servicii conectate la ele, de exemplu certificat medical sau certificat de căsătorie sau alte informații, dar nu vorbim despre aceeași cifră. Sunt mult mai mici aceste cifre unde s-a sustras mai mult decât doar IDNP-ul”, a declarat Sergiu Diaconu.

Șeful Centrului de Management al Crizelor susține că principalul pericol îl reprezintă utilizarea informațiilor compromise pentru manipularea cetățenilor. Escrocii ar putea telefona victimelor, prezentându-se drept angajați ai băncilor sau ai instituțiilor publice, și ar putea invoca date personale reale pentru a câștiga încrederea interlocutorilor.

„Dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și prenume și îți mai dă unul sau două detalii pe care ar trebui să le cunoască, clar că ai mai multă încredere și atunci poți divulga date dintre acelea care sunt deja periculoase”, a explicat oficialul.

În asemenea situații, cetățenii riscă să ofere voluntar informații bancare confidențiale, parole sau coduri de confirmare, care ulterior pot fi utilizate pentru sustragerea banilor din conturi.

Diaconu a încercat să liniștească populația și a precizat că simpla deținere a unui IDNP nu permite efectuarea tranzacțiilor bancare sau schimbarea proprietarului unui automobil ori al unui apartament.

„Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare, cu aceste date nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Financiar, suntem destul de safe”, a afirmat șeful Centrului de Management al Crizelor.

Totuși, asigurările oficialului nu exclud riscul unor fraude ulterioare. Informațiile personale ajunse în posesia infractorilor pot fi combinate cu alte date sau utilizate în tentative de înșelăciune, în special prin apeluri telefonice, mesaje și e-mailuri frauduloase.

În urma incidentului, autoritățile au anunțat măsuri pentru remedierea vulnerabilităților informatice, securizarea serviciilor digitale și prevenirea unor atacuri similare.

Cetățenii sunt îndemnați să nu divulge datele cardurilor bancare, parolele, codurile de autentificare sau alte informații confidențiale, indiferent cât de convingător pare interlocutorul.