”Niciodată în ultimii 70 de ani nu s-a dat în exploatare atât de puțin. Avem un blocaj pe piața imobiliară, iar situația este deosebit de gravă în municipiul Chișinău, care concentrează aproximativ 70% din toate locuințele construite în țară”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a menționat că, după un vârf de 899 de mii de metri pătrați de locuințe date în exploatare în anul 2021, piața a intrat într-un proces accentuat de declin. În 2025 au fost dați în exploatare doar 333 de mii de metri pătrați, iar în primele 3 luni ale anului 2026 doar 17 mii de metri pătrați. Calculat în valoare anuală, primul trimestru al anului curent indică un nivel de doar 237 de mii de metri pătrați, cel mai redus din istoria Republicii Moldova.

Veaceslav Ioniță a remarcat că dificultățile sunt generate de reducerea numărului de autorizații de construcție, de încetinirea activității în sector și de problemele întâmpinate de companii în procesul de dare în exploatare a locuințelor. În municipiul Chișinău, unde în anul 2025 au fost date în exploatare 203 mii de metri pătrați, în primul trimestru al anului 2026 au fost înregistrați doar 5 mii de metri pătrați. În termeni analizați, capitala a ajuns la un minim istoric de 117 mii de metri pătrați.

”Pe piață există tranzacții de vânzare-cumpărare, însă problema majoră este numărul mic de locuințe noi date în exploatare. Procesul de autorizare, construcție și dare în exploatare s-a complicat semnificativ, iar efectele se văd în scăderea dramatică a volumelor construite”, a explicat el.

Potrivit analizei, dacă 70 de ani în urmă se dădeau în exploatare în medie aproximativ 40 de metri pătrați la 100 de locuitori, în 2025 indicatorul a coborât la 10 metri pătrați, iar în primul trimestru al anului 2026 la doar 7 metri pătrați, cel mai redus nivel înregistrat vreodată.

Totodată, Veaceslav Ioniță a evidențiat că piața imobiliară din Chișinău s-a prăbușit în ultimii 3 ani. Dacă în anii 1980 se dădeau anual în exploatare circa 8.000 de apartamente, iar în 2021 aproximativ 6.700, în primul trimestru al anului 2026 numărul analizat a coborât la circa 1.000 de apartamente. În ultimii 3 ani au fost date în exploatare aproximativ 4.500 de apartamente, mai puține decât într-un singur an, 2023, când au fost finalizate circa 4.900 de apartamente.

Expertul a mai remarcat și o schimbare neobișnuită în distribuția geografică a construcțiilor. Deși în ultimii 15 ani Chișinăul a concentrat circa 85% din valoarea totală a construcțiilor rezidențiale și 70% din suprafața construită, în prezent suprafața locuințelor date în exploatare în afara capitalei a devenit mai mare decât cea din municipiu, o situație rar întâlnită până acum.

Veaceslav Ioniță a atras atenția și asupra nivelului redus al investițiilor în construcțiile rezidențiale comparativ cu alte state europene. În anul 2025, construcțiile rezidențiale reprezentau doar 1,4% din PIB-ul Republicii Moldova, față de 3% în România și 5% media din Uniunea Europeană.

Expertul a declarat că sunt necesare măsuri urgente pentru deblocarea pieței imobiliare, or, „fără intervenții care să faciliteze procesul de autorizare și dare în exploatare a locuințelor, tendința de scădere a construcțiilor rezidențiale va continua și în perioada următoare, amplificând deficitul de locuințe noi și dificultățile cu care se confruntă sectorul”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#constructii #criza imobiliara #stagnare

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.