Uniunea Europeană pregătește noi mecanisme pentru a se asigura că viitoarele state membre respectă regulile și după aderare. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, afirmă că țările care se abat de la reformele asumate sau folosesc dreptul de veto pentru a bloca deciziile europene ar putea fi supuse unor măsuri stricte de sancționare.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației Politico, în contextul în care Uniunea Europeană a deschis prima rundă de negocieri detaliate de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. În același timp, Muntenegru a avansat în procesul de integrare europeană, închizând noi capitole de negociere.

„Dacă noul stat membru va respecta regulile, nu se va întâmpla nimic. Dacă nu le va respecta, măsurile de protecție vor lovi dur, iar acesta este sistemul pe care îl construim”, a declarat Marta Kos.

Potrivit oficialei, Comisia Europeană analizează introducerea unor garanții suplimentare, inclusiv perioade de tranziție înainte ca anumite drepturi de membru să fie acordate integral. Măsurile sunt discutate cu statele membre care se tem că extinderea Uniunii ar putea complica procesul decizional sau ar permite unor guverne să renunțe la reforme după aderare.

Țări precum Franța, Germania și Țările de Jos susțin că orice nouă extindere trebuie însoțită de garanții clare privind respectarea reformelor și a valorilor europene.

Kos a făcut referire și la experiențele anterioare ale Uniunii Europene, menționând dificultățile apărute în relația cu Ungaria, care, sub conducerea premierului Viktor Orbán, a blocat în repetate rânduri decizii europene privind sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul pentru Ucraina. Din cauza disputelor legate de statul de drept, Bruxelles-ul a suspendat și peste 10 miliarde de euro din fondurile destinate Budapestei.

Comisarul european a precizat că tratatul de aderare al Muntenegrului ar putea deveni modelul pentru viitoarele extinderi ale Uniunii.

„Ceea ce va fi nou de această dată (…) este modul în care vom garanta că, odată ce o țară devine membră a UE, regulile vor fi respectate și după cinci, zece sau cincisprezece ani”, a spus Marta Kos.

În același timp, oficiala a subliniat că procesul de aderare va rămâne bazat pe merit. Deși Moldova și Ucraina au avansat până acum împreună, „țara care va livra mai mult va putea merge mai repede” în negocierile de aderare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Marta Kos #UE

Republica Moldova va începe să importe gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre din toamna anului 2027, a declarat premierul Vasile Tofan, care susține că autoritățile de la Chișinău au reușit să asigure un volum important de gaze din acest proiect strategic, mizând pe costuri de transport mai mici și pe reducerea dependenței de piețele îndepărtate.

Potrivit șefului Executivului, intrarea în exploatare a zăcământului Neptun Deep va schimba piața regională a gazelor naturale, iar România urmează să-și dubleze producția anuală.

„România produce circa 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Acum, cu intrarea în exploatare a Neptun Deep, acest volum se va dubla. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa și sunt bucuros că noi am reușit să alocăm un volum important pentru consumul nostru în termeni de gaz care va fi adus din Neptun Deep, pentru beneficiul consumatorilor noștri”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a explicat că apropierea geografică a zăcământului de Republica Moldova reprezintă un avantaj economic, deoarece gazele vor putea fi transportate pe distanțe mai mici decât în cazul unor surse îndepărtate de aprovizionare.

„Este gaz care este mai aproape de țara noastră, ceea ce înseamnă că cheltuielile de transport sunt mai mici și este un parteneriat care este avantajos atât pentru furnizorul din România, cât și pentru cetățenii din Republica Moldova”, a precizat șeful Guvernului.

Potrivit lui Tofan, exploatarea comercială a zăcământului este planificată pentru anul viitor, iar Chișinăul intenționează să înceapă importurile odată cu noul an gazier.

„Intrarea în exploatare a acestui proiect este planificată, din ultimele informații pe care le avem, pentru vara viitoare. Începând cu toamna viitoare, când intrăm în anul gazier, vom începe să aducem gaz românesc din Marea Neagră”, a anunțat premierul.

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de companiile OMV Petrom și Romgaz, care dețin fiecare câte 50% din participație. Investițiile totale sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar rezervele recuperabile de gaze naturale sunt evaluate la circa 100 de miliarde de metri cubi.

Conform calendarului actualizat al dezvoltatorilor, prezentat la 28 septembrie 2026, primele gaze ar urma să intre în sistemul național de transport al României în prima jumătate a anului 2027. Producția va crește treptat și ar urma să atingă un nivel analizat de aproximativ 8 miliarde de metri cubi până la sfârșitul trimestrului III din 2027.