Republica Moldova are potențialul de a dezvolta o industrie modernă de apărare și un ecosistem național de inovare în domeniul securității, au concluzionat participanții unei mese rotunde la nivel înalt desfășurate la Chișinău. În centrul discuțiilor s-au aflat tehnologiile emergente, lecțiile războiului din Ucraina și capacitatea țării de a răspunde noilor provocări de securitate.

Evenimentul, organizat de Institutul Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, în parteneriat cu Institutul Aspen România și Institutul pentru Inițiative Strategice, a reunit reprezentanți ai Guvernului, ai instituțiilor din sectorul apărării și securității, experți internaționali, mediul academic și sectorul privat.

Printre participanți s-au numărat fostul prim-ministru și actual emisar special pentru reziliență și dezvoltare, Dorin Recean, reprezentanți ai Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Poliției de Frontieră și Serviciului de Protecție și Pază de Stat. La discuții au participat și Mircea Geoană, precum și fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Oleksii Reznikov.

Participanții au identificat drept priorități dezvoltarea sistemelor fără pilot, a tehnologiilor de detectare și combatere a dronelor, a soluțiilor bazate pe inteligență artificială, a infrastructurii digitale și a comunicațiilor securizate. Potrivit acestora, aceste domenii pot contribui atât la consolidarea securității naționale, cât și la dezvoltarea economică și tehnologică a țării.

În cadrul dezbaterilor a fost subliniată și necesitatea adaptării cadrului legislativ pentru a facilita dezvoltarea industriei de apărare, reducerea birocrației și implicarea mai activă a companiilor private în producerea de bunuri și servicii destinate sectorului de securitate.

Participanții au pledat, de asemenea, pentru intensificarea cooperării internaționale, inclusiv în formatul Republica Moldova-România-Ucraina, și pentru o colaborare mai strânsă între instituțiile statului, mediul academic, sectorul privat și partenerii externi.

Potrivit organizatorilor, discuțiile reprezintă începutul unui proces strategic care va continua prin elaborarea unor propuneri și proiecte concrete menite să sprijine dezvoltarea unei industrii moderne de apărare și a tehnologiilor inovatoare în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aparare #masa rotunda #Moldova

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.