Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Escrocherii de milioane în Moldova: Unde și cum ajung banii furați de la victime

16 Iun. 2026, 10:50
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
16 Iun. 2026, 10:50 // Actualitate //  Realitatea.md

Banii obținuți prin escrocherii telefonice în Republica Moldova ar fi scoși din țară prin scheme complexe care implică criptomonede și regiunea transnistreană. Dezvăluirile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit lui Cernăuțeanu, în ultimele zile au fost documentate mai multe cazuri în care sumele obținute prin înșelăciuni au ajuns la persoane sau entități care le converteau în criptomonedă, pentru a le transfera ulterior în afara țării.

„Săptămâna precedentă au fost două cazuri în care aceste mijloace financiare au ajuns, într-un caz, la un schimb valutar, unde se converteau în monedă cripto, care ulterior era transmisă. La fel, dacă nu greșesc, joi a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii mijloacelor financiare în cripto, care deja este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește, și exterior, unde se transmit aceștia”, a declarat șeful IGP.

O altă metodă utilizată de grupările infracționale ar fi transportarea numerarului în regiunea transnistreană. Recent, polițiștii au reținut un bărbat care se deplasa cu un taxi spre stânga Nistrului și avea asupra sa 200.000 de lei proveniți dintr-o presupusă escrocherie.

”Am fost nevoiți, reieșind din măsuri, să stabilim ulterior cine este victima”, a spus șeful Poliției, adăugând că persoana păgubită „nu a raționalizat că a fost subiectul unei escrocherii”.

Potrivit investigațiilor, în unele situații banii sunt colectați în regiunea transnistreană, iar ulterior sunt aduși din nou la Chișinău pentru a fi transformați în criptomonede și transferați peste hotare.

„Sunt acolo acumulate anumite sume, care ulterior erau aduși iarăși la Chișinău, la acești convertori de cripto, care luau sumele respective și deja transferau în cripto”, a declarat Cernăuțeanu.

Șeful IGP a evitat să ofere detalii despre numărul schimburilor valutare investigate sau identitatea acestora, precizând că instituțiile de drept pot formula acuzații doar după acumularea tuturor probelor necesare. De asemenea, acesta a subliniat că nu toate dosarele vizează case de schimb valutar. În unele cazuri, conversia banilor în criptomonede ar fi fost realizată de persoane fizice care dispuneau de resursele financiare și tehnice necesare.

Cernăuțeanu a atras atenția că, pe lângă Poliție, și alte instituții de control din Republica Moldova au responsabilitatea de a verifica activitatea schimburilor valutare și de a preveni utilizarea acestora în scheme de spălare a banilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.