Consumul ilicit de țigări a atins anul trecut cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani în Uniunea Europeană. Potrivit unui studiu realizat de KPMG la solicitarea Philip Morris International (PMI), pentru prima dată din 2014, țigaretele provenite de pe piața neagră au depășit pragul de 10% din consumul total de țigări din UE. Astfel, anul trecut, consumul de țigarete ilicite a ajuns la 41,8 miliarde de unități, generând pierderi fiscale estimate la 16,7 miliarde de euro. Cele mai afectate sunt țările din Europa Occidentală, în special Franța, Belgia și Țările de Jos, unde fenomenul a cunoscut o amplificare semnificativă, scrie InfoMarket.md.

Studiul mai arată că, în 2025, consumul de țigarete de pe piața neagră a crescut cu peste 7% față de anul precedent, iar cel mai mare impact în această evoluție l-au avut țigările contrafăcute, prezente în proporții tot mai mari în statele membre ale UE. Acestea au atins un volum de 18,3 miliarde de unități, ceea ce reprezintă 44% din consumul ilicit total în 2025. Volumul acestora a crescut cu peste 20% față de anul precedent, evidențiind capacitatea grupărilor de criminalitate organizată de a-și adapta rapid modelele de producție și distribuție pentru a evita mecanismele de detectare și control.

În același timp, piața ilicită trece printr-o schimbare structurală semnificativă. Tot mai multe țigări contrafăcute sunt produse în interiorul Uniunii Europene, înlocuind treptat fluxurile tradiționale de contrabandă dinspre Est către Vest. Astfel, lanțurile de aprovizionare devin mai rapide, mai fragmentate și mai dificil de monitorizat, iar activitățile ilicite sunt tot mai apropiate de piețele de consum. Statele din Europa Occidentală, în special Franța, Belgia și Țările de Jos, se conturează tot mai clar ca centre importante pentru comerțul ilegal cu produse din tutun și nicotină.

„Cifrele sunt clare: produsele contrafăcute au devenit principalul motor al pieței ilicite de țigări din Uniunea Europeană, fiind susținute de rețele criminale concepute pentru a introduce produse false pe piețele cu valoare ridicată. Acest fenomen afectează economia europeană și alimentează alte activități ilegale”, a declarat Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer la Philip Morris International. „Situația scoate la iveală și vulnerabilități la nivel de reglementare, aplicare a legii și procesului judiciar, care permit extinderea comerțului ilicit într-o perioadă în care multe state se confruntă cu presiuni economice și de securitate. Reducerea acestor lacune necesită acțiuni coordonate: consolidarea aplicării legii, cooperare public-privată și reglementări echilibrate, bazate pe dovezi și aplicabile în practică, a adăugat Harpantidis.

Potrivit studiului, Franța rămâne cea mai mare piață de consum ilicit de țigări din Europa, cu o cotă de 41,4% din consumul total, echivalentul a 20,5 miliarde de țigarete. Produsele contrafăcute reprezintă aproximativ 9,7 miliarde de unități, adică circa 19% din consumul total. De asemenea, Franța înregistrează cea mai accentuată creștere a consumului ilicit de țigarete din Europa în 2025. În Belgia, produsele ilicite au reprezentat aproape 25% din consumul total, respectiv peste două miliarde de țigarete. Iar în Țările de Jos, ponderea pieței ilicite a depășit 22%, ajungând la 2,1 miliarde de țigarete, revenind astfel la niveluri înregistrate în 2006. La nivelul Uniunii Europene, șase state membre înregistrează în prezent cote ale consumului ilicit de peste 20%, ceea ce evidențiază amploarea fenomenului.

În afara UE, Regatul Unit rămâne a doua cea mai mare piață de țigarete ilicite analizată în studiu, cu volume care depășesc șapte miliarde de unități, dintre care 3,5 miliarde sunt țigări contrafăcute.

„Experiența europeană demonstrează că nu există o singură măsură care să rezolve problema, ci că succesul depinde de găsirea unui echilibru”, a declarat Massimo Andolina, președintele regiunii Europa în cadrul Philip Morris International. „Țările care evită măsurile extreme și combină aplicarea eficientă a legii cu politici fiscale și de reglementare stabile, predictibile și bazate pe dovezi reușesc să reducă nivelul comerțului ilicit. Piețele cu o povară fiscală excesivă, precum Franța și Țările de Jos, unde tendințele continuă să se agraveze, ar trebui să țină cont de aceste rezultate și să acționeze cât mai rapid”, a adăugat acesta.

Pentru prima dată, studiul a evaluat și piața produselor cu nicotină pentru uz oral în anumite țări europene. Rezultatele arată că, în piețele unde pliculețele cu nicotină sunt interzise sau strict reglementate, există o disponibilitate semnificativă a acestor produse. O parte importantă provine din surse ilegale, inclusiv produse contrafăcute sau introduse din afara pieței reglementate. Acest lucru sugerează faptul că accesul consumatorilor rămâne ridicat, în pofida restricțiilor existente.

Cele mai ridicate niveluri ale produselor neautorizate, cu potențial semnificativ de consum, au fost identificate în Țările de Jos, Germania și Belgia. În același timp, evoluțiile nu sunt uniforme la nivel european. Unele state au reușit să reducă în mod constant comerțul ilicit, prin politici echilibrate care combină fiscalitate predictibilă, reglementare proporțională și aplicarea consecventă a legii. Grecia, unde piața ilicită reprezintă 14,1% din consumul total (1,9 miliarde de țigarete), a înregistrat una dintre cele mai importante scăderi anuale, de 3,4 puncte procentuale. Evoluția marchează o schimbare semnificativă față de anii anteriori, când nivelul comerțului ilicit depășea constant 20%.

Ucraina, cu o cotă a pieței ilicite de 15,9% și un volum de 5,1 miliarde de țigarete, a raportat o reducere de aproape un miliard de țigarete comparativ cu anul precedent. Rezultatul este cu atât mai remarcabil având în vedere contextul dificil de securitate și operare.

În cele 38 de țări europene incluse în studiu, consumul total de țigarete ilicite a ajuns la 55,3 miliarde de unități în 2025, generând pierderi estimate la 22,4 miliarde de euro pentru bugetele statelor.

#consum ilicit #Europa #Raport KPMG #studiu #Tigari

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.