Un nou telefon mobil, inspirat de modelele retro cu clapetă, se lansează pe piață cu promisiunea de a-i ajuta pe utilizatori să reducă timpul petrecut online și să scape de obiceiurile digitale care dau dependență.

Noul dispozitiv, denumit Commodore Callback 8020, blochează complet accesul la browsere web și la rețelele sociale. În schimb, telefonul rulează un sistem software proprietar care permite utilizarea unor aplicații considerate esențiale, precum Google Maps, WhatsApp, Uber și Spotify.

Producătorul susține că dispozitivul a fost conceput pentru a elimina tentația de a naviga fără scop pe internet. Deși este dotat cu ecran tactil, funcția touchscreen este dezactivată implicit, utilizatorii fiind încurajați să folosească în principal butoanele fizice.

Telefonul nu renunță însă la specificațiile moderne. Acesta este echipat cu o cameră foto Sony de 48 de megapixeli și cu cipuri audio premium, concepute pentru redarea muzicii la o calitate ridicată, fără pierderi.

Callback 8020 oferă compatibilitate cu rețelele mobile din întreaga lume și este proiectat să funcționeze pe principalele rețele celulare din diferite țări.

Modelul a fost dezvoltat de o companie americană care a achiziționat anul trecut drepturile asupra mărcii Commodore, nume celebru în anii ’80 datorită consolelor și computerelor produse de compania originală, care între timp și-a încetat activitatea.

Noul telefon mizează puternic pe nostalgia fanilor tehnologiei retro. Acesta vine cu jocuri clasice pentru Commodore 64 preinstalate, folosește tonuri de apel inspirate de sunetele chiptune pe 8 biți și își ia numele „8020” de la modemul Commodore 8010 lansat în 1980.

La nivel hardware, dispozitivul include 4 GB RAM, 64 GB spațiu de stocare și o baterie care poate fi înlocuită cu ușurință de către utilizator.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Commodore #dependență digitală #social media #telefon retro

Sistemul de sănătate gestionează un buget public important, dar problemele rămân multe și se văd direct la pacient. Oamenii vor servicii medicale accesibile, medici disponibili, tratamente bune și costuri pe care să le poată suporta.

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa medicilor. Mulți specialiști pleacă, iar tinerii sunt greu de convins să lucreze în deosebi in mediul rural. Banii oferiți ca stimulent ajută, dar nu sunt suficienți fără condiții bune de muncă și posibilități de dezvoltare profesională.

O altă problemă este costul tratamentelor. Medicamentele și unele servicii medicale sunt scumpe pentru mulți oameni, iar o parte importantă din cheltuieli este suportată direct de pacienți.

Investițiile în spitale, inclusiv cele regionale de la Bălți și Cahul, trebuie să se transforme în servicii mai bune, nu doar în clădiri moderne. Iar pe termen lung, sistemul trebuie să pună mai mult accent pe prevenție și depistarea timpurie a bolilor, nu doar pe tratarea lor. Reforma trebuie să se simtă acolo unde contează cel mai mult, în viața pacientului.

Cât de mult se transformă banii investiți și reformele promovate în servicii medicale mai bune pentru omul care ajunge la medic?
Câte spitale raionale își mai justifică existența în forma actuală și ce criterii ar trebui să determine dacă un spital este păstrat, reorganizat sau transformat într-un centru medical cu alte servicii?
Dacă salariile medicilor cresc, de ce pacientul continuă să fie pus în situația de a plăti suplimentar pentru consultații, investigații sau tratament?
Unde se termină serviciile medicale acoperite de polița de asigurare și unde începe, de fapt, mita?
Cum poate fi schimbată mentalitatea potrivit căreia pacientul trebuie să „mulțumească” medicul cu bani pentru a primi o îngrijire bună?
Și de ce această practică încă supraviețuiește în spitalele publice?
Ce se întâmplă cu medicii care depășesc „liniile roșii” în relația cu pacienții: de la comportament agresiv și umilitor până la hărțuire sau agresiune sexuală?

Cât de mult contează competența managerială și cât contează relațiile atunci când sunt numiți directorii de spitale? Există cazuri în care criteriul politic a cântărit mai mult decât experiența profesională?

Cât de eficiente sunt taxele și accizele în reducerea consumului de tutun și nicotină și unde este echilibrul dintre sănătatea publică și încasările la buget?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 11 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitata jurnalistei Valentina Ursu este Ala Nemerenco, fostă ministră a Sănătății.