Ministerul Muncii și Protecției Sociale s-a ales cu un nou secretar de stat. Este vorba despre Vasile Cușca care activează de peste 20 ani în domeniul protecției sociale. O hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi, 19 august, în cadrul ședinței Guvernului.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale Marcel Spatari, a remarcat experiența vastă a noului secretar de stat în domeniul protecției sociale, precum și profesionalismul și responsabilitatea manifestată de-a lungul activității sale profesionale.

Anterior, Vasile Cușca a ocupat mai multe funcții în cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, precum șef al Direcţiei politici de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi și Secretar de stat.

Vasile Cușca a avut o contribuție esențială în reformarea și dezvoltarea sistemului de asistență socială și în mod special al cadrului legal și instituțional în domeniul protecției sociale a persoanelor cu dizabilităţi, contribuind la elaborarea Programelor Naționale privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, crearea sistemului integrat de servicii sociale, dezinstituționalizarea beneficiarilor din instituțiile rezidențiale.

#experienta #Ministerul Sănătății #secretar de stat #Vasile Cusca

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.