Alexandru Munteanu consideră că modul în care a fost poziționată mașina de serviciu pe acostament a făcut vulnerabili polițiștii din Sîngerei. Șeful Guvernului a îndemnat funcționarii din cadrul sistemului Afacerilor Interne să învețe din experiența internațională, pentru a minimiza riscurile în viitor.

Potrivit oficialului, dacă vehiculul ar fi fost parcat altfel, „șocul era mai mult amortizat”. Munteanu susține că un alt automobil, parcat alături putea diminua impactul.

„Mi se pare că trebuie să învățăm din așa tragedii. Am comparat cu ce se întâmplă în alte țări, mai ales pe timpul iernii, poleiului. Rutina acolo este ca cineva din Poliție să urmărească traficul. Însă și poziționarea mașinii mi s-a părut puțin… i-a făcut pe doi tineri foarte vulnerabili la șoc.

Sigur că a fost vorba și o coincidență tragică, dar cred că poziționarea mașinii ar fi putut să fie puțin mai precaută. Să fie un obstacol artificial, o altă mașină. Eu chiar m-am gândit, într-un fel mașina putea să fie întoarsă. Înțeleg că băieții stăteau la capota din spate și pregăteau un proces verbal. Evident că erau ocupați cu altceva, ceea ce i-a făcut foarte vulnerabili. Dacă mașina era întoarsă, oricum șocul era mai mult amortizat. Ceea ce vreau să spun, aveți experți, există experiența internațională și cred că trebuie să învățăm, să minimizăm riscurile pentru colegii noștri”, a transmis premierul.

Ofițerii Mihail Chiriac și Nicolae Dragan au fost spulberați de o mașină, când se aflau pe acostament și documentau o contravenție, în apropiere de localitatea Grigorăuca, raionul SÎngerei. Polițiștii au fost transportați în stare extrem de gravă la spital, unde s-au stins din viață.

Guvernul a decis că familiile lor vor primi ajutor în valoare de câte un milion de lei. Banii se vor aloca din Fondul de Rezervă.

#accident #Alexandru Munteanu #masina #pozitionare #Singerei

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.