Grecia a devenit prima țară din lume care a integrat o rețea dedicată de sateliți în sistemul său național de stingere a incendiilor, potrivit agenției de știri AP, transmite g4media.ro.

Patru sateliți de mărimi mici au fost lansați pe orbită joasă în luna mai. Este un model pentru continent, în timp ce Europa se grăbește spre o independență mai largă în tehnologia spațială.

Construiți de o companie germană, sateliții sunt echipați cu senzori termici. Aceștia sunt concepuți pentru a semnala incendii noi de până la patru metri lățime. Noua tehnologie depășește sateliții tradiționali, care pot detecta doar incendii de dimensiunea unei nave de croazieră, potrivit sursei.

Incendiile reprezintă o provocare unică în Grecia, cu continentul său muntos, arid ca iasca, și peste 100 de insule locuite.

În cazul unui incendiu, datele sateliților sunt procesate de inteligența artificială. Apoi, sunt trimise ca o alertă comandanților, locația, dimensiunea și intensitatea fiind deja calculate. Dacă mai multe incendii se produc simultan, datele în timp real sunt cruciale pentru determinarea răspunsului.

„De exemplu, dacă aveți 10 incendii în toată Grecia și puterea radiativă a focului este mai mică în unele cazuri, nu veți acorda prioritate acelor aprinderi. Veți acorda prioritate altora”, a declarat pentru Associated Press, colonelul de pompieri Zisoula Ntasiou.

Cum funcționează sistemul

Senzorii termici detectează și panouri solare, acoperișuri fierbinți ale fabricilor și pereți de stâncă arși de soare. Modelele de inteligență artificială sunt construite pentru a filtra aceste alarme false, înainte ca alertele să ajungă la serviciile de urgență, potrivit oficialilor implicați în program.

Sateliții termici adaugă un nivel de detectare la drone și senzori tereștri. Greciale-a extins pe ambele, de când dezastrul din 2018 a impus o revizuire a răspunsului la incendiile de vegetație. Sateliții ajută la umplerea lacunelor de acoperire de la sateliții internaționali, la detectarea incendiilor în terenuri îndepărtate și la construirea de modele mai detaliate ale comportamentului incendiilor.

Grecia, prima țară ce integrează complet acest sistem

Mai multe țări utilizează sateliți termici. Totuși, Grecia este prima care îi integrează pe deplin în sistemul său de stingere a incendiilor. Sateliții înșiși marchează o etapă incipientă a unui efort mai amplu susținut de Europa, potrivit aceleiași surse.

Grecia construiește o rețea de observare mai amplă împreună cu trei companii europene. Vor fi combinați sateliți termici, sateliți radar capabili să vadă prin nori și fum și sateliți optici care captează imagini extrem de detaliate ale solului.

Rețeaua respectivă are un preț total de 200 de milioane de euro și este finanțată de UE. Scăderea costurilor de lansare și producție a făcut posibilă extinderea. Implementări suplimentare de sateliți sunt planificate până la sfârșitul anului, mai arată sursa citată.

Tehnologia va fi utilizată și în alte domenii

Planificatorii din Atena și din întreaga Europă prevăd deja aplicarea aceluiași tip de rețea mult dincolo de detectarea incendiilor. Sistemele viitoare vor sprijini supravegherea frontierelor, gestionarea culturilor, răspunsul la dezastre și planificarea în caz de valuri de căldură.

O prioritate este identificarea „insulelor de căldură” urbane, permițând autorităților să vizeze mai eficient centrele de răcire și serviciile de urgență.

Ambițiile vin în urma unei schimbări strategice de căutare a unei mai mari independențe tehnologice. Zguduite de războiul Rusiei în Ucraina și de tensionarea legăturilor transatlantice, guvernele europene își reduc dependența de tehnologia străină, potrivit sursei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grecia #incendii #tehnologie spațială

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.