În timp ce Europa se confruntă cu unul dintre cele mai intense valuri de căldură din ultimele decenii, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că verile viitoare vor fi și mai fierbinți. Instituția susține că episoadele de caniculă nu mai sunt excepții, ci devin o nouă normalitate, relatează Euronews.

Directorul regional al OMS pentru Europa, dr. Hans Henri Kluge, a declarat că actualul val de căldură reprezintă doar începutul unui fenomen care se va intensifica în următorii ani.

„Acest val de căldură este o repetiție generală”, a declarat Hans Henri Kluge.

Potrivit acestuia, Europa se încălzește de peste două ori mai repede decât media globală, iar valurile de căldură nu mai sunt fenomene extreme izolate, ci „crize recurente, tot mai frecvente, mai puternice și mai îndelungate”.

Efectele se resimt deja în mai multe state europene. În Franța, din 24 iunie au fost raportate peste 1.000 de decese asociate caniculei, majoritatea în rândul persoanelor de peste 65 de ani. Totodată, în unele orașe, numărul apelurilor la serviciile de urgență a crescut cu până la 50%.

În Spania, sistemul de monitorizare a mortalității estimează că luna iunie s-a soldat cu 892 de decese suplimentare asociate temperaturilor ridicate.

Potrivit Antena 3 CNN, șeful OMS pentru Europa avertizează că lipsa pregătirii pentru astfel de fenomene are consecințe directe asupra populației.

„Fiecare vară pentru care nu ne pregătim este o vară plătită cu vieți omenești.”

Potrivit estimărilor prezentate de OMS, măsurile de adaptare implementate până acum au redus semnificativ impactul caniculei. Instituția estimează că, în 2023, numărul deceselor provocate de căldură în Europa ar fi fost cu aproximativ 80% mai mare fără aceste măsuri, iar în cazul persoanelor de peste 80 de ani bilanțul ar fi putut fi dublu.

„Planurile de acțiune pentru sănătate în perioadele de caniculă, avertizările timpurii, spațiile de răcorire și sprijinul acordat persoanelor vulnerabile nu sunt simple exerciții birocratice. Ele salvează vieți chiar acum și avem nevoie de mai multe astfel de măsuri în întreaga Regiune Europeană”, a adăugat Hans Henri Kluge.

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, valul de căldură este așteptat să se extindă până la 30 iunie în mari părți din Europa de Vest, Centrală și de Sud, precum și în Balcani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula #OMS #temperaturi record

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.