Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Renato Usatîi îl acuză pe șeful SIS că ar fi mușamalizat un dosar privind o rețea de escrocherii

02 Iul. 2026, 07:14
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ursu Ana
02 Iul. 2026, 07:14 // Actualitate //  Ursu Ana

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a lansat acuzații grave la adresa directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, susținând că acesta ar fi încercat să minimalizeze și să mușamalizeze un presupus caz de escrocherie transfrontalieră. Declarațiile au fost făcute la o emisiune de la Jurnal TV.

Usatîi afirmă că o rețea criminală ar fi acționat din Republica Moldova și ar fi vizat victime din mai multe state europene, inclusiv România, Italia, Spania și Franța.

„Fiind director al Serviciului de Informații și Securitate, Musteață a primit materiale video ale unei investigații care a durat foarte multe luni de zile în Republica Moldova, care ține direct de un nume: Josan Sorin, șef de direcție SIS. El (Sorin Josan) chema escrocii de la call centre-urile din R. Moldova, le dădea instrucțiuni cum să ducă banii etc. Știți ce face Musteață? Îl cheamă și îl pune să-și dea demisia în secret”, a declarat Usatîi.

Liderul Partidului Nostru susține că directorul SIS ar fi primit materiale video și audio rezultate în urma unei investigații desfășurate pe parcursul mai multor luni, însă, în loc să sesizeze public cazul, ar fi încercat să-l ascundă. Usatîi nu a prezentat însă dovezi publice în sprijinul acestor acuzații, afirmând că le va face publice după ce va contacta persoanele care susține că au fost prejudiciate.

Totodată, acesta a făcut apel către președinta Maia Sandu să solicite un raport din partea conducerii SIS privind numărul victimelor și prejudiciile provocate de presupusa rețea de escrocherii, acuzând instituția că ar ascunde amploarea cazului atât autorităților din Republica Moldova, cât și celor din mai multe state europene.

„Doamnă președinte, mâine Musteață să vă raporteze numărul real de victime, numărul real de bani furați la moldoveni, de ce el ascunde de autoritățile mai multor state europene numărul de victime și sumele pe care această grupare criminală le-a făcut în România, Spania, Italia, Franța, și așa mai departe. Eu când voi ajunge să telefonez victimele, o să demonstrez, domnul Musteață, că dumneavoastră ascundeți și protejați de un an și șapte luni minim”, a conchis Renato Usatîi.

Moderatorul emisiunii a încercat să obțină o reacție din partea directorului SIS, Alexandru Musteață, însă acesta nu a răspuns la telefon. Până în prezent, Serviciul de Informații și Securitate nu a comentat public acuzațiile lansate de Renato Usatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 18:40 // Slider //  Valentina Buza

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.