Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Un chirurg cu peste 50 de ani de experiență, condamnat pentru moartea unui pacient. Medicul contestă verdictul

06 Iul. 2026, 16:50
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
06 Iul. 2026, 16:50 // Societate //  Daniela Baranovschi

Chirurgul Ion Damaschin, medic de categorie superioară și doctor în științe medicale, cu peste 50 de ani de activitate în chirurgia generală și toracică, a fost condamnat pentru decesul unui pacient. Medicul se declară nevinovat și susține că expertiza medico-legală a fost „trucată”, iar pacientul era „netratabil” după ce suferise câteva intervenții în ajun la o clinică privată din capitală, transmite Ziarul de Gardă.

Ion Damaschin este fost angajat al Spitalului Clinic Municipal „Sfânta Treime” din Chișinău. Cu studii la Chișinău, dar și în Ucraina, Rusia și România, acesta a fost parte a echipelor chirurgicale care au salvat vieți în cadrul războiului de pe Nistru din 1992.

La apusul carierei însă, doctorul a fost condamnat la un an de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de doi ani. Instanța l-a găsit vinovat de „încălcarea, din neglijență, a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale”, faptă care a avut drept consecință decesul unui pacient, infracțiune prevăzută de articolul 213 din Codul penal. Pedeapsa i-a fost menținută și de instanța de apel.

„În justiție nimeni nu se interesează. Argumentele medicale și științifice sunt ignorate. (…) Degeaba vorbești acolo. Eu aveam impresia că la judecată se discută, se clarifică toate problemele. Doi ani am umblat (în instanță, n.r.) și la fiecare ședință le explicam. Nimic nu s-a luat în considerație. În justiție, medicul inculpat nu poate spera la obiectivitate”, relatează chirurgul condamnat, al cărui ultimă speranță este Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sentința de condamnare a fost pronunțată în mai 2025 de judecătorul Sergiu Stratan, unul dintre magistrații care au promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare și cel care a condamnat figuri precum oligarhul Vladimir Plahotniuc, finul de cununie al acestuia, Dorin Damir, și fosta deputată Irina Lozovan.

În hotărârea sa, judecătorul Sergiu Stratan a citat Curtea Constituțională și a subliniat că „încălcările, în sensul articolului 213 din Codul penal, nu se stabilesc de către procuror sau de către instanța de judecată (…), deoarece ei nu dispun de cunoștințe medicale și nici nu pot aprecia acțiunile medicului fără consultanța unui expert.” Prin urmare, instanța a acordat prioritate concluziilor experților, iar în privința argumentelor invocate de chirurg, judecătorul a notat că este „evident că poziția inculpatului este subiectivă”.

Astfel, chirurgul a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de doi ani, fiind privat și de dreptul de a mai lua bisturiul în mână timp de doi ani. Totodată, instanța l-a obligat să achite peste 27 de mii de lei cheltuieli judiciare și 120 de mii de lei drept prejudiciu moral pentru familia pacientului decedat.

În februarie 2026, și Curtea de Apel Centru s-a expus, menținând integral hotărârea primei instanțe. Pe 30 martie 2026, CSJ a înregistrat recursul împotriva deciziei Curții de Apel și a repartizat dosarul. Deocamdată, n-a fost stabilită nicio ședință pe caz.

Peste câteva săptămâni după decizia Curții de Apel, doctorul Ion Damaschin a împlinit 75 de ani, fiind onorat de spitalul municipal cu o diplomă de merit. În anul 2016, medicul a fost premiat cu medalia „Nicolae Testemițanu” pentru realizări în domeniul medicinii.

O. G., originar din regiunea transnistreană, a decedat pe 25 august 2021 la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” din capitală. Bărbatul avea 59 de ani. Din 1998, după ce a fost împușcat în cap, acesta se deplasa cu ajutorul unui scaun cu rotile. „Încă în 2006 a fost diagnosticat cu pielonefrită cronică”, potrivit declarațiilor soției, citate în rechizitoriul consultat de ZdG. În perioada 2009–2021, O.G. a suferit mai multe intervenții de extragere a „pietrelor de la rinichi” la Tiraspol și Sankt Petersburg (Rusia).

Pentru o nouă operație la rinichi, în 2021, familia din stânga Nistrului a decis să se adreseze la o clinică privată din Chișinău, pentru că „soțul suporta greu drumul până la Sankt Petersburg”. Familia s-a încredințat medicului urolog Artur Ieșeanu de la clinica privată „Novamed”.

„În iunie 2021, într-un interval de două zile, după un șir de investigații, i-au făcut două operații pe rinichiul drept. Apoi am fost externați. (…) Peste câteva săptămâni, i-am zis domnului Ieșeanu că ceva nu este în regulă. O.G. avea slăbiciuni, cearcăne și o tuse seacă care se agrava. Pe 3 august 2021 ne-am internat repetat. Peste trei zile am fost informată că soțul are pneumonie. Însă în ziua următoare doctorul Ieșeanu și-a cerut scuze. Confundase clișeele radiografice pulmonare ale soțului cu cele ale colegului de salon. O. G. avea o bronșită ușoară”, a relatat femeia.

În aceste condiții, doctorul le-a spus că trebuie să intervină și pe rinichiul stâng. „Operația era nejustificată și contraindicată la acel moment”, potrivit medicului Damaschin. „Am zis că sunt contra, l-am adus pe soț pentru reabilitare, nu la operație și… nici nu eram gata financiar, intervențiile fiind foarte costisitoare. (…) Mi-a zis că el este medic și că el știe și mi-a zis să găsesc banii”, și-a amintit soția.

După patru ore de operație, doctorul Artur Ieșeanu de la clinica privată „Novamed” a informat familia că intervenția a decurs „cu succes”. Din declarațiile citate în rechizitoriu, au urmat zile în care starea lui O.G. s-a înrăutățit. Notițele din fișa medicală contraziceau acuzele pe care pacientul i le transmitea soției sale. Bolnavul era ținut „în salon murdar, deși plăteam 100 de dolari pentru o noapte”, a declarat soția. „Mi-a zis (Ieșeanu, n.r.) că au apărut complicații după operație, că O. G. are probleme cu inima, rinichii și plămânii și i-au depistat o infecție în sânge. Starea era gravă, dar stabilă. Pe 20 august, seara, doctorul m-a sunat și iar își cerea scuze, spunea că regretă că s-a apucat de a treia operație și că s-a grăbit”, a mai spus femeia.

Între timp, bărbatul a ajuns să fie conectat la un aparat respirator în reanimare, iar medicii i-au efectuat și două „puncții la plămâni”, din nou fără acordul familiei, implicând și specialiști externi, conform rechizitoriului consultat. „Pe 23 august, seara, Ieșeanu m-a sunat și mi-a zis că lui O. G. i-au cedat rinichii, că are nevoie de hemodializă, care poate fi făcută doar la «Sfânta Treime». (…) Trebuia să plătesc toate serviciile medicale la «Novamed» ca să-l transfere”, a relatat soția lui O. G. După ce în dimineața zilei de 24 august au achitat un bon de plată de peste 183 de mii de lei, rudele spun că au fost „practic alungate din spital”.

Ulterior, experții care au efectuat expertiza medico-legală vor concluziona: „Intervențiile medicale aplicate în cadrul IMSP Spitalul Polivalent «Novamed» au fost realizate corect și cu scop curativ. (…) Motivul transferării pacientului O.G. de la «Novamed» la IMSP SCM «Sfânta Treime» a fost necesitatea efectuării hemodializei în cadrul Secției de nefrologie din cauza agravării sindromului uremic.”

Pe 22 iunie, ZdG i-a transmis doctorului Artur Ieșeanu o serie de întrebări, oferindu-i posibilitatea de a răspunde acuzațiilor formulate la adresa sa de către Ion Damaschin, dar și pentru a-și prezenta propria versiune a cazului. Deși a promis că va reveni cu un răspuns în scris, până la publicarea articolului dat acesta nu a oferit un punct de vedere.

Citește continuarea pe ZdG.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.