Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) a emis o alertă după ce o boală bacteriană rară a pielii, întâlnită până acum aproape exclusiv la animale, a început să se transmită de la om la om. Specialiștii au confirmat zeci de cazuri în mai multe state europene și investighează o posibilă schimbare în modul de răspândire a infecției.

Este vorba despre dermatofiloză, o infecție provocată de bacteria Dermatophilus congolensis, cunoscută în special la bovine, dar prezentă și la alte animale domestice și sălbatice. Până recent, cazurile la oameni erau considerate extrem de rare și izolate.

Potrivit ECDC, în ultimele șase luni au fost identificate grupuri de cazuri legate genetic și epidemiologic în patru state membre ale Uniunii Europene. Cele mai multe îmbolnăviri au fost înregistrate în rândul bărbaților homosexuali, bisexuali și al altor bărbați care întrețin relații sexuale cu bărbați, ceea ce sugerează că bacteria poate fi transmisă prin contact fizic apropiat, inclusiv prin contact sexual.

În Franța, Germania, Spania și Suedia au fost raportate aproximativ 70 de cazuri de infecții cutanate cauzate de D. congolensis, majoritatea diagnosticate între decembrie 2025 și iunie 2026. În Austria, bacteria a fost identificată la zece persoane în 2025 și la alte șapte până la jumătatea anului 2026, conform datelor provenite de la două laboratoare din Viena.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, autoritățile sanitare din Norvegia au raportat cazuri în 2025 și 2026 în rândul persoanelor care practică arte marțiale, ceea ce întărește ipoteza transmiterii prin contact fizic direct.

Medicii spun că pacienții au prezentat leziuni cutanate papulare, pustulare sau solzoase, însoțite de mâncărimi, localizate în special în zona genitală și pe față. În toate cazurile analizate nu au fost observate simptome sistemice, iar pacienții au răspuns favorabil la tratamentul cu antibiotice administrate oral sau local. În unele situații, leziunile s-au vindecat spontan.

Deși evoluția cazurilor este atent monitorizată, ECDC apreciază că riscul pentru populația generală rămâne foarte scăzut. Un risc mai ridicat există însă pentru persoanele care au mai mulți parteneri sexuali și contacte fizice apropiate frecvente.

În acest context, Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor recomandă statelor europene să extindă investigațiile epidemiologice și microbiologice pentru a stabili cu exactitate căile de transmitere, factorii de risc și amploarea răspândirii infecției. De asemenea, instituția solicită creșterea gradului de informare în rândul medicilor și laboratoarelor, pentru depistarea rapidă a cazurilor, inițierea promptă a tratamentului și raportarea acestora.

#boala rara #epidemie #Europa

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.