Urmărește o noua ediție a emisiunii #LIFESTYLE cu Xenia Bugneac. In platoul Realitatea TV a fost discutat un subiect de actualitate, care ridică multe întrebări pentru cei care călătoresc – drepturile turistului și protecția consumatorului în vacanță.

Invitata emisiunii a fost avocata Inga Mifsud, cu o practică juridică solidă, care oferă asistență și consultanță în relațiile dintre persoane fizice și furnizori de servicii, atât la nivel național, cât și internațional.

Care sunt drepturile de bază pe care un turist ar trebui să le cunoască atunci când pleacă în vacanță?

„In primul rand, dreptul la informare, datele concrete despre vacanță, ce specificații are aceasta vacanță, condițiile, locația, informația completa si clara, de a nu duce in eroare turistul doar pentru a procura acel pachet turistic. La fel, dreptul de a primi executarea contractului si a condițiilor contractuale exact așa cum au fost promise si cum au fost indicate in acel contract, fara careva modificări, caci o data ce acestea apar, se nasc anumite litigii si temeiuri ca consumatorul sa solicite remedierea neconcordantelor. Dreptul la siguranță, daca acel hotel unde-și petrece vacanță este într-o zona mai puțin securizata, orice prejudiciu material, moral, cade pe responsabilitatea agentului turistic. Evident, dreptul la rambursare, returnarea costului pachetului turistic, la remedierea si relocarea camerei sau hotelului.”, a subliniat avocata Inga Mifsud.

În momentul în care apare o astfel de problemă în vacanță, care sunt primii pași corecți pe care ar trebui să îi facă un turist?

„Atunci când apar astfel de situații, fotografiem si filmam dovezi si notificăm recepția hotelului prin solicitarea unui formular de înregistrare a reclamației, cerem copia acestei reclamații cu număr de înregistrare, in paralel, discutam si cu agentul turistic, expediem aceste notificări prin mesaje – Viber, WhatsApp sau e-mail. Documentam si păstrăm toate răspunsurile. Aceste acțiuni sunt importante de făcut imediat.”, a declarat avocata.

Ce se întâmplă dacă sesizarea turistului nu este soluționată pe loc și situația este ignorată de furnizor sau agenție, dar si ce riscuri legale există pentru companiile turistice care ignoră sesizările clienților?

Există drepturi clare, obligații contractuale și soluții legale pe care orice turist ar trebui să le cunoască.

Despre ce urmează după o reclamație ignorată și ce riscuri își asumă furnizorii de servicii turistice, află din ediția integrală a emisiunii #LIFESTYLE.

Urmărește #LIFESTYLE cu Xenia Bugneac, pe platformele Realitatea Media Group.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avocat #LIFESTYLE cu Xenia Bugneac #vacanta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.