Noul premier interimar al Republicii Moldova, Eugeniu Osmochescu, a transmis primul mesaj după numirea sa în funcție. Acesta a declarat că a acceptat responsabilitatea „cu onoare și deplină seriozitate” și a mulțumit președintei Maia Sandu pentru încrederea acordată.

„În această perioadă, prioritatea mea va fi asigurarea continuității activității Guvernului, menținerea stabilității instituționale și promovarea deciziilor necesare în interesul cetățenilor Republicii Moldova”, a scris Osmochescu.

Acesta a precizat că, împreună cu echipa guvernamentală, va continua activitatea pentru îndeplinirea angajamentelor asumate.

Maia Sandu l-a desemnat pe Eugeniu Osmochescu în funcția de prim-ministru interimar marți, 7 iulie, după demisia lui Alexandru Munteanu de la conducerea Executivului. Munteanu și-a anunțat plecarea din funcție vineri, 3 iulie, printr-un mesaj public, în care a menționat motive de ordin principial și personal. El a spus că nu mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile sale.

Ulterior, președinta Maia Sandu a declarat că reformele promovate de Guvern au fost dificile și a menționat că, deși Alexandru Munteanu este „un om de treabă” și are „cele mai bune intenții”, se aștepta la o implicare mai mare.

Șefa statului urmează să aibă în această săptămână consultări cu partidele parlamentare pentru identificarea unui nou candidat la funcția de premier. Data exactă a discuțiilor nu a fost anunțată deocamdată.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.