Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Summitul NATO aprobă măsuri contra dronelor rusești. Avertismentul unui fost comandant

07 Iul. 2026, 21:44
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
07 Iul. 2026, 21:44 // În Lume //  Ana Panaguța

Prima zi a Summitul NATO de la Ankara s-a încheiat cu un anunț fără precedent pentru istoria Alianței, achiziția comună a 5 drone de supraveghere Triton, prima de acest fel din 1949 încoace. Decizia vine la doar câteva săptămâni după ce un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar Ucraina continuă să fie lovită zilnic de valuri de drone rusești de tip Shahed.

Într-un asemenea context, „Adevărul” a discutat cu generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, și cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și fost șef al Secției de Apărare a Delegației permanente a României la sediul NATO din Bruxelles, despre ce înseamnă, în realitate, apărarea contra dronelor pentru Alianță și pentru România.

Anunțul a fost făcut la Forumul Industriei de Apărare de la Ankara, organizat în marja summitului NATO din 7-8 iulie. Secretarul general Mark Rutte a confirmat că Alianța va achiziționa 5 drone MQ-4C Triton, la care participă Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca. România este implicată, la rândul ei, în inițiativa NATO Drone Edge, într-un moment în care amenințarea dronelor a devenit o realitate directă la adresa României. Pe 29 mai, o dronă rusească de tip Shahed a lovit un bloc din Galați. Doi oameni au fost răniți, iar mai multe familii au fost evacuate din casele lor.

Prin intermediul inițiativei Drone Edge, Alianța își propune să își extindă rapid capacitatea de a produce, opera și neutraliza drone la scară largă, considerând capabilitățile de drone și antidronă esențiale pentru postura de descurajare și apărare. Concret, angajamentele asumate la Ankara includ o investiție de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii 5 ani, alături de crearea unei piețe NATO dedicate soluțiilor antidronă, care se va adăuga piețelor naționale și altor mecanisme de achiziție deja existente.

Lecția pe care Ucraina o dă în fiecare zi

Generalul Dorin Toma pornește discuția de la experiența directă a Armatei ucrainene, confruntată permanent cu valuri de drone rusești. Fostul comandant NATO explică de ce nu orice amenințare aeriană trebuie tratată cu armament scump.

„Trebuie să învățăm din ceea ce fac ucrainenii zi de zi. Ei se confruntă permanent cu atacuri ale dronelor rusești de tip Shahed, cunoscute și sub denumirea Gheran-2, iar mai recent cu Gheran-3, care sunt propulsate cu turbojet și au viteze mai mari. Lecția principală este că astfel de amenințări pot fi combătute eficient fără a folosi, de fiecare dată, interceptori sau rachete extrem de scumpe și sofisticate”, a explicat generalul Dorin Toma.

El observă că industria europeană de apărare a început deja să se adapteze la acest tip de conflict, prin colaborare directă cu producătorii ucraineni de sisteme antidronă.

„Numeroase companii din industria de apărare, din Polonia, Germania, Marea Britanie și alte state, au încheiat parteneriate cu firme ucrainene pentru dezvoltarea unor sisteme de apărare antidronă inspirate din experiența de pe front. Multe dintre aceste tehnologii au fost deja integrate în dotarea propriilor armate”, a subliniat generalul Dorin Toma.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!