Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Țara care a anunțat că nu va participa la sprijinul de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina

08 Iul. 2026, 21:06
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
08 Iul. 2026, 21:06 // În Lume //  Ana Panaguța

Republica Cehă nu va participa la pachetul de sprijin în valoare de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina convenit de statele NATO la summitul de la Ankara, a anunţat miercuri, 8 iulie, premierul ceh Andrej Babis, potrivit hotnews.ro.

Statele membre NATO au promis la acest summit o asistenţă militară în valoare de 70 de miliarde de euro (80 de miliarde de dolari) pentru Ucraina pentru 2026 şi „cel puţin niveluri echivalente” de sprijin pentru anul viitor, potrivit declaraţiei comune difuzate la finalul reuniunii de la Ankara.

„Ucraina contribuie la securitatea transatlantică şi aliaţii sunt uniţi în sprijinul lor neclintit pentru Ucraina în apărarea libertăţii, suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale”, se menţionează în document.

Ajutorul urmează să fie furnizat în principal de membrii europeni ai NATO şi Canada, în contextul în care Washingtonul şi-a redus substanţial sprijinul financiar pentru Kiev de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Pe de altă parte, premierul Cehiei a anunţat că ţara sa nu va atinge în acest an obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare.

Babis a precizat totuşi că acesta este un obiectiv al guvernului de la Praga pentru bugetul naţional pentru anul 2027.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 14:05
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2026, 14:05 // Politica //  Realitatea.md

Deputata Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în cadrul unui briefing susținut astăzi, 20 noiembrie, a analizat pozițiile de negociere ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Potrivit spuselor sale, Guvernul își asumă angajamente majore, cu termene și perioade de tranziție care îi vor afecta direct pe cetățeni și pe antreprenori, dar aceste poziții nu au fost consultate cu Parlamentul și în context ea a anunțat că a adresat un demers către vicepremierul pentru Integrare Europeană.

Parlamentara a menționat că, Republica Moldova a deschis 4 din cele 6 clustere (24 din 33 de capitole) și a prezentat Comisiei Europene 4 poziții de negociere, pe fondul unei creșteri economice de doar 0,6% și al unei inflații de 10,77%, dar și că „a negocia nu înseamnă a accepta cu orice preț. Ritmul alert mizează pe cantitate și știrbește din calitatea deciziilor”.

Ea a spus că, Clusterul 1 – Valori fundamentale. Moldova nu a cerut perioade de tranziție pentru capitolele-cheie. De îndeplinirea celor 6 criterii intermediare privind statul de drept depinde închiderea oricărui alt capitol. Legile se adoptă rapid pe hârtie, dar lipsesc banii, infrastructura și cadrele pentru aplicarea lor, mai ales la nivel local. Clusterul 2 – Piața internă. UE cere ca, după aderare, statele membre să poată restricționa temporar accesul lucrătorilor moldoveni pe piața muncii. În cazul Poloniei și al Croației, astfel de restricții au durat până la 7 ani.

„Interesul nostru este accesul cât mai rapid și garanții clare pentru cetățenii care deja lucrează legal în UE”, a subliniat ea.

Politiciana a constatat că „Guvernul a cerut, la rândul său:

  • 30 de ani de restricții la cumpărarea terenurilor agricole și forestiere;
  • 5 ani pentru ajutoarele de stat, inclusiv Moldova IT Park, IMM-uri și parcuri industriale;
  • 5 ani pentru majorarea garanției depozitelor până la 100.000 de euro;
  • 5 ani pentru reautorizarea medicamentelor, ca să nu dispară de pe piață produse fără alternativă.

Și în Clusterul 3 se cer perioade de tranziție: 5 ani pentru TVA la inputurile agricole și pentru acciza la motorină, 6 ani pentru Moldova IT Park. Clusterul 6 – Relații externe. UE cere ca Moldova să denunțe până la aderare acordurile de liber schimb cu țările terțe, adică să iasă din zona de liber schimb a CSI și să renunțe la acordul cu Turcia. Chiar poziția Guvernului recunoaște că piața CSI rămâne strategică: mere: 70,7% din export în 2024; medicamente: peste 50% din export; vinuri: până la 29,3% din export.

Exportul agroalimentar în Turcia a depășit 304 milioane de dolari în 2022. Guvernul cere de la UE asistență compensatorie, dar admite „ajustări structurale semnificative” pentru producători. Totodată, Moldova s-a angajat să urce alinierea la sancțiunile UE de la 86,6% la 100%, inclusiv la cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei”.

Olga Cebotari a remarcat că, punctul 23 din anexa nr. 2 la HG nr. 180/2024 obligă Guvernul să consulte comisia parlamentară pentru integrare europeană înainte de a aproba pozițiile de negociere. Prevederea nu a fost respectată: niciuna dintre pozițiile prezentate la Bruxelles nu a fost consultată cu comisia. Din acest motiv, a adresat o interpelare oficială viceprim-ministrului pentru Integrare Europeană. Potrivit spuselor sale, Parlamentul trebuie implicat atunci când încă putem influența termenele și perioadele de tranziție, nu după ce pozițiile au plecat la Bruxelles.

Deputata a propus ca proiectele de poziții cu impact major să fie transmise din timp Comisiei, iar Comisia ar urma să audieze miniștrii și să emită un aviz înainte ca pozițiile să fie definitivate.

„Interesul național trebuie să fie în prim-plan și să fie respectat”, a conchis vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!