Țările europene au raportat peste 10.000 de decese în plus în timpul valului de căldură record care a cuprins vestul continentului la sfârșitul lunii iunie, conform datelor oficiale. Marea majoritate — peste 9.000 — au fost în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste, conform datelor publicate de EuroMOMO, o rețea susținută de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și de Organizația Mondială a Sănătății, transmite Reuters, scrie Digi24.

Căldura extremă poate provoca decese prin insolație sau prin agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii, persoanele în vârstă fiind printre cele mai vulnerabile.

„Este neobișnuit să se înregistreze un astfel de exces de mortalitate în această perioadă a anului. Cifra este cu adevărat ridicată”, a declarat pentru Reuters Lasse Vestergaard, medic-șef la Statens Serum Institut din Danemarca, instituția care găzduiește EuroMOMO.

„Este dificil să explicăm acest exces ridicat de mortalitate prin altceva decât căldura extremă”, a adăugat Vestergaard.

Oamenii de știință au afirmat că valul de căldură de la sfârșitul lunii iunie ar fi fost „practic imposibil” fără schimbările climatice provocate de om, care fac ca valurile de căldură să fie mai frecvente și mai intense. Datele, colectate din statisticile naționale privind mortalitatea din 27 de țări europene, au inclus decesele în exces din toate cauzele, nu doar cele legate de căldură, în săptămâna 22-28 iunie, când valul de căldură a atins apogeul în Franța, Spania, Marea Britanie și alte țări.

Oamenii de știință au precizat însă că nu au existat alți factori majori cunoscuți, precum focare de COVID-19, care să fi contribuit la creșterea bruscă a numărului de decese în exces la 10.650 în acea săptămână. Mortalitatea combinată a acelorași ⁠țări europene în ultimele opt săptămâni a fost, în medie, cu aproximativ 500 de decese pe săptămână sub nivelurile obișnuite

Datele EuroMOMO ar putea fi revizuite în săptămânile următoare, pe măsură ce vor fi disponibile mai multe informații. Valul extrem de căldură de la sfârșitul lunii iunie a perturbat alimentarea cu energie electrică, a determinat închiderea școlilor și a doborât recordurile de temperatură în Franța, Spania și Regatul Unit. EuroMOMO nu publică cifrele privind decesele în exces pentru fiecare țară în parte, dar a remarcat că Franța și Belgia au fost singurele două țări din Europa care au înregistrat o mortalitate „foarte ridicată” în exces în ultima săptămână a lunii iunie.

Mortalitatea excesivă din Belgia a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată în timpul unui val de căldură, conform datelor care datează din 2000, potrivit institutului de sănătate publică al țării, Sciensano. Un studiu științific separat, publicat luni, a estimat că 2.700 de persoane au decedat din cauze legate de căldură numai în Anglia și Țara Galilor, în timpul valurilor de căldură din lunile mai și iunie. Dintre aceste decese, 42 % au fost cauzate de căldura suplimentară pe care încălzirea globală a adus-o valurilor de căldură, conform concluziilor Imperial College London, ale Serviciului Meteorologic al Regatului Unit (Met Office) și ale Școlii de Igienă și Medicină Tropicală din Londra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula Europa #decese

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.