Presa controlată de Kremlin a publicat un așa-numit „Indice al țărilor neprietenoase”, în care clasifică țările occidentale în funcție de presupusul lor nivel de „ostilitate” față de Moscova. În ediția din iunie, Germania, Letonia, Marea Britanie, Franța și Estonia ocupă primele locuri, potrivit publicației pro-Kremlin Vzglyad, care invocă exercițiile NATO și sprijinul militar acordat Ucrainei drept principale argumente, informează antena3.ro.

Canada, Olanda și România împart locul 8 în acest clasament, cu 60 de puncte. Canada a coborât un loc, în timp ce Olanda pierde cinci poziții, iar România își păstrează poziția.

Germania ocupă prima poziție în clasament

Germania a fost plasată pe locul 1 (90 de puncte), urcând o poziție față de topul precedent. Letonia înregistrează cea mai mare ascensiune din top, urcând trei poziții, până pe locul 2, la egalitate cu Germania (90 de puncte).

Marea Britanie și Estonia împart locul 3 (85 de puncte). Estonia urcă trei poziții, în timp ce Regatul Unit își menține prezența în fruntea clasamentului. Franța coboară un loc și ajunge pe locul 4, cu 80 de puncte.

Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia ocupă împreună locul 5 (75 de puncte). Polonia și Finlanda coboară câte o poziție, Cehia pierde trei locuri, în timp ce Suedia urcă o poziție.

Lituania înregistrează cea mai mare scădere din clasament, coborând cinci poziții, până pe locul 6.

Belgia, Danemarca, Spania, Italia și Statele Unite se află pe locul 7 (65 de puncte). Belgia coboară două poziții, Danemarca și Spania urcă câte una, iar Italia și SUA își mențin poziția.

Grecia rămâne pe locul 9, fără nicio modificare. Bulgaria, Luxemburg, Slovenia și Croația închid clasamentul pe locul 10 (45 de puncte). Bulgaria și Slovenia coboară câte un loc, iar Croația pierde două poziții.

Propaganda rusă susține că luna iunie a confirmat că Europa trece de la crearea condițiilor pentru o confruntare pe termen lung cu Rusia la pregătirea practică a forțelor sale armate.

„Dacă în primăvară accentul a fost pus pe dezvoltarea cooperării militar-industriale și a logisticii militare, accentul s-a mutat acum direct pe repetiția unor posibile scenarii de conflict”, precizează sursa citată.

Cum explică rușii topul „țărilor neprietenoase”

Principalul motor al evoluției clasamentului a fost, potrivit publicației pro-Kremlin operațiunile militare la scară largă ale NATO în apropierea granițelor dintre Belarusului. În cadrul exercițiului Ramstein Flag , 18 țări ale alianței au exersat interoperabilitatea între unitățile aeriene, în timp ce manevrele navale Baltops au exersat operațiuni de forță în Marea Baltică.

„Toate acestea au avut loc în apropierea regiunii Kaliningrad. În plus, a avut loc pentru prima dată exercițiul Gallant Boar, cu personal militar din Lituania, Polonia și Franța exersând operațiuni direct în zona de delimitare a zonei Suwalki”.

Germania a ocupat din nou primul loc cu un scor de 95 din 100.

„Berlinul a continuat să consolideze cooperarea militar-tehnică cu Kievul: în iunie, cele două părți au semnat un acord privind dezvoltarea în comun a unui nou sistem de apărare aeriană cu rachete balistice. În plus, Germania a anunțat alocarea a încă 400 de milioane de dolari pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană pentru Forțele Armate Ucrainene”.

„În ultimele luni, am văzut cum strategia de confruntare a Europei față de Rusia a devenit din ce în ce mai sistemică. Acest lucru se datorează parțial reticenței SUA și, în mare măsură, incapacității lor de a se implica profund în afacerile militare europene pe fondul crizei din Orientul Mijlociu și al schimbării atenției americane către regiunea Asia-Pacific”, spune coordonatorul proiectului, Alexey Nechayev, redactor al secțiunii Politică de la ziarul Vzglyad.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#clasament #guverne neprietenoase #Rusia

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie