Consiliul Nord-Atlantic condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de Rusia împotriva statelor aliate și a partenerilor NATO, calificându-le drept o amenințare la adresa securității Alianței. În acest context, Consiliul a emis, la 13 iulie, o Declarație de condamnare a activităților cibernetice ruse, în care acuză Moscova că își folosește ecosistemul cibernetic pentru a viza aliații și partenerii NATO.

„Condamnăm ferm activitățile cibernetice malițioase persistente desfășurate de Rusia, care își folosește ecosistemul cibernetic pentru a viza aliații și partenerii NATO. Aceste activități constituie o amenințare la adresa securității Alianței”, se arată în declarație.

NATO își exprimă solidaritatea cu statele aliate afectate de atacurile care au vizat infrastructura națională critică și instituțiile guvernamentale.

De asemenea, Alianța salută declarațiile Regatului Unit și ale Uniunii Europene prin care sunt condamnate aceste acțiuni și sunt susținute sancțiunile împotriva persoanelor și entităților care sprijină activitățile cibernetice ale Rusiei.

În document, Consiliul solicită Moscovei să înceteze imediat aceste acțiuni.

„Cerem Rusiei să pună capăt acestor activități destabilizatoare, care ignoră normele internaționale convenite privind comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic”, se mai precizează în declarație.

Pe fondul campaniilor cibernetice continue atribuite Rusiei împotriva statelor aliate și a Ucrainei, NATO afirmă că își va întări în continuare apărarea și va rămâne unită în sprijinul Kievului.

Alianța precizează că este pregătită să utilizeze întreaga gamă de capabilități pentru a descuraja, respinge și contracara amenințările cibernetice, urmând să răspundă acestor atacuri la momentul și în maniera pe care le va considera adecvate, în conformitate cu dreptul internațional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri cibernetice #condamna #declarație #NATO #Rusia

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, spune că reacția Moscovei după achiziția Portului Internațional Giurgiulești reflectă nemulțumirea Rusiei față de creșterea influenței regionale a României. Declarația a fost făcută la Digi24, după ce un oficial al diplomației ruse a criticat Bucureștiul și a susținut că portul ar putea fi folosit pentru transportarea armelor către Ucraina.

Oana Țoiu afirmă că achiziția portului reprezintă, în primul rând, un obiectiv economic pentru România și face parte dintr-o discuție mai veche dintre București și Chișinău.

„România are niște obiective foarte clare legate de creșterea propriei economii, de creșterea aportului pe care îl avem, inclusiv în comerțul internațional”, a declarat ministra.

Țoiu a declarat că negocierile privind Portul Giurgiulești au început cu mult timp înainte ca achiziția să fie finalizată. De asemenea, ministra a subliniat că România este „mândră” că tranzacția a fost încheiată și a evidențiat importanța portului pentru comerțul Republicii Moldova.

„Vorbim de un port care gestionează peste 60% din exporturile Republicii Moldova”, a spus ea.

Oana Țoiu a adăugat că, pe lângă obiectivul economic, achiziția poate contribui la consolidarea influenței României în regiune. În acest context, ea a menționat și rolul Portului Constanța ca hub logistic important pentru transportul de mărfuri și cereale.

Referindu-se la declarațiile venite de la Moscova, Oana Țoiu a afirmat că Rusia încearcă să mute atenția în afara propriilor granițe și a acuzat existența unor tentative de „manipulare a adevărului” și „propagandă”.

Întrebată dacă afirmațiile oficialului rus pot fi interpretate drept o amenințare, șefa diplomației române a răspuns că le vede drept „o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României” și față de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Țoiu a amintit, în acest context, deschiderea unor capitole de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE și a spus că România a contribuit la acest proces.

Precizările au venit după un interviu acordat de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul Ministerului rus de Externe, în care acesta a criticat acțiunile României în Republica Moldova. Pilipson a susținut că România ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme către Ucraina:

„România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat”, a menționat el.