Consiliul Nord-Atlantic condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de Rusia împotriva statelor aliate și a partenerilor NATO, calificându-le drept o amenințare la adresa securității Alianței. În acest context, Consiliul a emis, la 13 iulie, o Declarație de condamnare a activităților cibernetice ruse, în care acuză Moscova că își folosește ecosistemul cibernetic pentru a viza aliații și partenerii NATO.

„Condamnăm ferm activitățile cibernetice malițioase persistente desfășurate de Rusia, care își folosește ecosistemul cibernetic pentru a viza aliații și partenerii NATO. Aceste activități constituie o amenințare la adresa securității Alianței”, se arată în declarație.

NATO își exprimă solidaritatea cu statele aliate afectate de atacurile care au vizat infrastructura națională critică și instituțiile guvernamentale.

De asemenea, Alianța salută declarațiile Regatului Unit și ale Uniunii Europene prin care sunt condamnate aceste acțiuni și sunt susținute sancțiunile împotriva persoanelor și entităților care sprijină activitățile cibernetice ale Rusiei.

În document, Consiliul solicită Moscovei să înceteze imediat aceste acțiuni.

„Cerem Rusiei să pună capăt acestor activități destabilizatoare, care ignoră normele internaționale convenite privind comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic”, se mai precizează în declarație.

Pe fondul campaniilor cibernetice continue atribuite Rusiei împotriva statelor aliate și a Ucrainei, NATO afirmă că își va întări în continuare apărarea și va rămâne unită în sprijinul Kievului.

Alianța precizează că este pregătită să utilizeze întreaga gamă de capabilități pentru a descuraja, respinge și contracara amenințările cibernetice, urmând să răspundă acestor atacuri la momentul și în maniera pe care le va considera adecvate, în conformitate cu dreptul internațional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri cibernetice #condamna #declarație #NATO #Rusia

Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață din trafic, în Otopeni, în drum spre o sală de sport, și dus acasă, la Mogoșoaia, unde procurorii DIICOT au făcut percheziție.

După percheziție, Georgescu a fost dus la audieri la sediul central al DIICOT. Anchetatorii au făcut percheziții la cinci adrese din București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, scrie digi24.ro

Potrivit procurorilor, dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Comunicatul DIICOT nu dă nume, dar, potrivit Digi24, printre cei vizați e și Georgescu.

Conform DIICOT, sunt vizaţi doi cetăţeni români (cu vârstele de 64 şi 47 de ani) şi un cetăţean italian (în vârstă de 56 de ani) unul dintre cei implicați este Călin Georgescu.

Conform anchetatorilor, în cursul lunii septembrie 2021, cei trei au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat sub autoritatea liderului – cetăţean român, în vârstă de 64 de ani – în special pe teritoriul României, dar şi al Marii Britanii, ” în scopul obţinerii de foloase patrimoniale injuste”.

Victima a fost convinsă, în întâlniri la București, în Argeș și în Marea Britanie, că poate primi un credit de 6 milioane de euro de la o bancă. Pentru asta a transferat peste 1.000.000 de euro drept garanție. Apoi, sub pretextul că suma creditului poate crește la 15 milioane, a mai transferat 100.000 de euro. Prejudiciul total: peste 1,1 milioane de euro.

Plângerea la DIICOT datează din 2024 și îi aparține lui Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău. Potrivit documentului consultat de Digi24, banii trebuiau să acopere garanția pentru un credit de la o bancă din Elveția. Georgescu și apropiații lui i-ar fi promis în 2022 că îi vor returna banii printr-o altă companie elvețiană, dar asta nu s-a întâmplat. În 2023, Georgescu i-ar fi promis din nou banii, după ce vor intra fondurile strânse pentru campania prezidențială din 2024.

Georgescu este deja trimis în judecată în alte două dosare penale. Într-unul e acuzat de tentativa de lovitură de stat, dosar aflat deja în judecată pe fond. Alături de el este judecat și Horațiu Potra, pentru că ar fi încercat să transforme protestele de după anularea alegerilor din 2024 în unele violente. În celălalt dosar e acuzat de propagandă legionară.