Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare ‘Prof. Dr. George I.M. Georgescu’ Iași, prof.univ.dr Grigore Tinică, a declarat că pacientul căruia i-a fost transplantată o inimă prelevată de la un donator aflat în moarte cerebrală are o evoluție favorabilă, transmite Agerpres.ro.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 44 de ani, din județul Vaslui, este beneficiarul primului transplant de cord realizat la Iași și în regiunea Moldovei, intervenția fiind efectuată în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare de o echipă condusă de profesorii Grigore Tinică și Horațiu Moldovan, ultimul fiind șeful Centrului de Transplant Cardiac de la Spitalul Floreasca din București.

‘Evoluția postoperatorie este lentă, dar progresivă. Pacientul s-a trezit. În această dimineață am vorbit cu el. A fost un mare noroc pentru el, dar și un mare curaj din partea echipei chirurgicale să înceapă cu un asemenea caz’, a declarat, pentru AGERPRES, prof.univ.dr. Grigore Tinică.

Potrivit acestuia, particularitatea intervenției chirurgicale a fost dată de gravitatea stării pacientului, cazul fiind încadrat în categoria operațiilor de salvare de vieți.

‘Pacientul că era un primitor la limită, noi îi numim Life Saving Operation. Alternativa aici nu exista’, a precizat prof.univ.dr. Grigore Tinică.

O altă particularitate a fost faptul că donatorul a fost pluriorgan, acestuia fiindu-i prelevați și ambii plămâni pentru transplant.

‘Înseamnă că din punct de vedere chirurgical existau o serie de provocări: unde câștigă plămânul pierde cordul, iar unde câștigă cordul pierde plămânul. Medicii care au prelevat plămânii au venit din Italia cu un dispozitiv special pentru menținerea acestora în viață și au avut nevoie de mai mult țesut pentru partea de transplant pulmonar’, a explicat prof. univ. dr. Grigore Tinică.

În ciuda complexității cazului, intervenția s-a desfășurat în condiții foarte bune, iar rezultatul este unul încurajator.

‘Rezultatul a fost foarte bun având în vedere că pacientul era în șoc cardiogen și cu o stare preoperatorie precară’, a mai spus prof.univ.dr. Grigore Tinică.

La rândul său, prof.univ.dr. Cristian Stătescu, medic primar cardiolog, a explicat, pentru AGERPRES, că pacientul suferea de o insuficiență cardiacă severă, iar toate opțiunile terapeutice fuseseră epuizate.

‘Este vorba despre un pacient tânăr, de 44 de ani, cu insuficiență cardiacă severă, refractară, la care resursele terapeutice ajunseseră la final. Nu mai aveam ce să facem nici din punct de vedere medicamentos, nici intervențional. Beneficia deja de un defibrilator implantat într-o etapă anterioară, iar acum a ajuns într-o furtună aritmică. Am reușit să stabilizăm situația, însă, fără acest transplant, cel mai probabil nu ar mai fi plecat din spital’, a precizat prof.univ.dr. Cristian Stătescu.

Acesta a subliniat că succesul intervenției este rezultatul muncii unei echipe multidisciplinare.

‘Asta înseamnă echipă. Avem o echipă cu totul deosebită, de la cardiologii care au urmărit și au pregătit pacientul de-a lungul timpului, până la chirurgii care au realizat prelevarea și implantul cordului, dar și la echipele de anestezie și terapie intensivă, care au avut un rol esențial înainte și după intervenție’, a spus prof.univ.dr. Cristian Stătescu.

Potrivit acestuia, provocările continuă și după operație, prin monitorizarea atentă a pacientului, administrarea tratamentului imunosupresor și prevenirea complicațiilor, precum infecțiile sau respingerea organului transplantat.

‘În acest moment, cu emoție, pot spune că sunt foarte mulțumit. Pacientul este bine, trăiește, evoluția lui este foarte bună până acum și îmi doresc, și cred, că va avea o recuperare favorabilă’, a declarat prof.univ.dr. Cristian Stătescu.

Reamintim că în cursul zilei de sâmbătă la Iași familiile a două persoane aflate în moarte cerebrală, în vârstă de 28 și 34 de ani, au fost de acord cu donarea de organe. În urma acordului primit din partea ambelor familii, medici din Iași și din străinătate au efectuat prelevări de cord, ficat, țesut os-tendon, cornee, rinichi.

La institutul de Boli Cardiovasculare s-a făcut transplantul de cord, intervenția fiind o premieră pentru zona Moldovei.

La Spitalul ‘Dr.C.I.Parhon’ Iași au fost chemate 14 persoane din județele Moldovei pentru a stabili compatibilitățile. S-au făcut patru transplanturi renale. Trei din beneficiari sunt din Iași, cel de-al patrulea este din Botoșani. Unul dintre pacienți se află la al doilea transplant, al doilea era dializat din 2024, un altul era dializat de 11 ani. Al patrulea beneficiar era dializat de 7 ani.

După prelevare, un ficat a fost transportat la București, celălalt la Spitalul ‘Sf.Spiridon’ din Iași unei persoane care avea ciroză hepatică în stadiu avansat.

Plămânii au fost transplantați în străinătate prin programul Eurotransplant, pentru că în țară nu a fost găsită persoană compatibilă. Urmează ca în cursul acestei săptămâni să fie făcute și transplanturile de cornee.

#donare de organe #Grigore Tinica #premiera medicala Iasi #transplant de cord

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.