Parlamentul Ucrainei a aprobat marți, pentru a 20-a oară de la începutul invaziei ruse din 2022, prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu încă 90 de zile. Măsurile vor rămâne în vigoare până la 31 octombrie 2026 și mențin restricțiile care împiedică, printre altele, organizarea alegerilor în țară.

Verhovna Rada, Parlamentul ucrainean, a aprobat proiectele de lege propuse de președintele Volodimir Zelenski pentru prelungirea cu încă 90 de zile a legii marțiale și a mobilizării generale. Noile măsuri vor intra în vigoare la 2 august și se vor aplica până la 31 octombrie 2026, potrivit Ukrainska Pravda, transmite Mediafax.

Ambele proiecte au fost adoptate cu o majoritate covârșitoare de către deputații ucraineni. Cele două măsuri urmau să expire la începutul lunii august, însă președintele Volodimir Zelenski a solicitat Parlamentului prelungirea lor cu încă 90 de zile.

Este a douăzecea oară când Parlamentul ucrainean votează prelungirea acestor măsuri de la instituirea lor, pe 24 februarie 2022, în ziua în care Rusia a lansat invazia la scară largă împotriva Ucrainei.

Legea marțială oferă autorităților ucrainene puteri extinse pentru apărarea țării pe durata războiului. Ea permite mobilizarea resurselor civile în scop militar, impunerea unor restricții de circulație și aplicarea unor măsuri speciale de securitate, în funcție de evoluția situației din teren.

În paralel, mobilizarea generală permite continuarea recrutării rezerviștilor și a altor categorii de persoane eligibile pentru serviciul militar.

Una dintre cele mai importante consecințe ale legii marțiale este că în Ucraina nu pot fi organizate alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale cât timp aceasta este în vigoare. Din acest motiv, alegerile prezidențiale care ar fi trebuit să aibă loc în 2024 au fost amânate, iar actualele autorități își continuă mandatul până la încetarea acestui regim excepțional și organizarea unui nou scrutin.

În practică, legea marțială a însemnat și menținerea unor restricții privind ieșirea din țară a majorității bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, categorie supusă obligațiilor de mobilizare, cu excepțiile prevăzute de legislația ucraineană.

Autoritățile de la Kiev susțin că menținerea legii marțiale și a mobilizării este necesară atât timp cât războiul cu Rusia continuă și amenințarea militară persistă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#lege marțială #prelungire #Ucraina

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.